Parlamentul European aprobă bugetul de 2 trilioane de euro
Parlamentul European a votat bugetul UE pentru perioada 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan. Acest cadru financiar în valoare de 2 trilioane de euro asigură României garanții clare pentru menținerea și creșterea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune, oferind totodată și oportunități suplimentare pentru atragerea de fonduri europene în domenii precum apărarea, infrastructura, cercetarea și dezvoltarea economică.
Detalii despre vot și propuneri
Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri, propunând o creștere de 10% față de varianta inițială a Comisiei Europene. Mureșan a subliniat că bugetul reușește să răspundă provocărilor actuale de securitate și economice, fără a sacrifica politicile tradiționale esențiale pentru România. Acesta a declarat: „Este un buget care finanțează atât noile priorități, cât și pe cele tradiționale, fără a le pune în competiție.”
Creșterea fondurilor pentru agricultură
Un aspect crucial pentru România a fost păstrarea și consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul propune o creștere de 47% a fondurilor, ajungând la 385 de miliarde de euro, și revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, care include plăți directe și dezvoltare rurală. Mureșan a afirmat: „Este esențial ca fermierii să știe că se pot baza pe fonduri europene dedicate agriculturii.”
Menținerea politicii de coeziune
Politica de coeziune rămâne un instrument separat, cu o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro. Aceasta este crucială pentru România, contribuind la reducerea diferențelor de dezvoltare și finanțând investiții în infrastructură, educație și sănătate. Mureșan a subliniat importanța acestei politici ca antidot la curentul antieuropean, demonstrând beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană.
Oportunități pentru fonduri europene competitive
Bugetul propune, de asemenea, o creștere semnificativă a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre vor trebui să concureze. Aproape o treime din buget va fi destinată acestor programe, în special în domeniile cercetării, inovării, securității și apărării. Mureșan a explicat că, dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste resurse, poate beneficia de cele mai mari fonduri europene din istorie.
Următorii pași în negocierea bugetului
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE pentru forma finală a bugetului. Mureșan a menționat că se așteaptă ca procesul să fie accelerat, cu obiectivul de a ajunge la un acord până la finalul anului, astfel încât statele membre să aibă suficient timp pentru pregătirea programelor de finanțare.
Prin aceste măsuri, bugetul propus nu doar că susține agricultura și coeziunea în România, ci și deschide noi oportunități pentru investiții și dezvoltare economică, consolidând astfel poziția țării în cadrul Uniunii Europene.
