Risipa alimentară în România
România pierde anual peste 3,4 milioane de tone de hrană, conform datelor Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Acest fenomen are un impact semnificativ asupra mediului, economiei și comunităților vulnerabile.
Impactul asupra mediului
Reducerea risipei alimentare contribuie la protejarea mediului, deoarece aruncarea alimentelor implică irosirea resurselor utilizate în procesul de producție, inclusiv apă, sol, energie și muncă. Prevenirea pierderilor alimentare este esențială pentru diminuarea poluării și protejarea mediului.
Paradox social
Risipa alimentară este strâns legată de inegalitățile sociale. În timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, multe comunități se confruntă cu lipsa alimentelor. Aproximativ 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială.
Impact economic și soluții pentru companii
Reducerea risipei alimentare aduce beneficii economice, contribuind la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea lanțului agroalimentar. Companiile pot sprijini acest demers prin donații de produse, beneficiind de facilități fiscale conform Legii 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, care permite donațiile către Băncile pentru Alimente.
Îmbunătățiri la nivel individual
Specialiștii recomandă ca reducerea risipei alimentare să înceapă la nivel individual, prin organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor. Printre soluțiile propuse se numără organizarea alimentelor conform principiului FIFO („primul intrat, primul ieșit”), înțelegerea termenilor „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de” și evitarea cumpărăturilor în exces.
Concluzie
Reducerea risipei alimentare este esențială nu doar pentru protejarea mediului, ci și pentru combaterea inegalităților sociale și îmbunătățirea eficienței economice în România.
