Decizia Comisiei Europene privind Transgaz
Comisia Europeană a aprobat modificarea angajamentelor asumate de Transgaz într-un caz antitrust, permițând Ucrainei accesul la capacități de export prin infrastructura de transport a gazelor din România. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că această măsură nu implică livrări de gaze proprii din România către Ucraina, ci o utilizare mai eficientă a conductelor existente pentru tranzitul gazelor din regiune.
Modificarea angajamentelor
Modificarea, aprobată în martie 2020, permite operatorului român să ofere Ucrainei acces la capacități de export de gaze, extinzând astfel accesul inițial, care se limita doar la statele membre ale Uniunii Europene. În luna mai 2026, Transgaz a solicitat permisiunea Comisiei Europene de a oferi capacități concurente în două puncte de interconectare: unul între România și Bulgaria și altul între România și Ucraina.
Infrastructura de tranzit prin România
Infrastructura de tranzit a gazelor din România a fost construită începând cu anii 1970 pentru transportul gazelor rusești către sud-estul Europei. Chisăliță a explicat că au fost dezvoltate trei conducte de tranzit, toate având originea la Isaccea și destinații în Bulgaria, Grecia, Macedonia și Turcia. Aceste conducte erau rezervate contractelor exclusiviste, restricționând utilizarea lor pentru transportul gazelor rusești.
Schimbări după aderarea României la UE
După aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile române au fost obligate să permită accesul terților la infrastructura de transport. Chisăliță a menționat că, începând cu 2016, România trebuia să deschidă toate conductele pentru tranzitul gazelor, cu obligația plății tarifelor. Accesul a fost întârziat de veniturile generate de vechile contracte.
Investigația antitrust și impactul acesteia
În 2017, Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Transgaz, ca urmare a unei sesizări. Deși nu a fost emisă o decizie împotriva Transgaz, începând cu 2019, conductele au fost deschise pentru tranzit. O schimbare importantă a fost decizia Rusiei de a muta livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream, eliminând utilizarea exclusivă a conductelor pentru gazele rusești.
Utilizarea actuală a infrastructurii
În prezent, Ucraina utilizează deja infrastructura din România pentru tranzitul gazelor, în principal gaze achiziționate din Azerbaidjan sau prin terminalele LNG din Grecia. Chisăliță a subliniat că Transgaz nu exportă gaze proprii, ci acționează ca un operator de transport. Decizia Comisiei Europene nu implică construcția de noi conducte, ci o utilizare mai eficientă a celor existente.
Beneficii potențiale pentru România
Utilizarea mai intensă a infrastructurii ar putea avea efecte pozitive asupra pieței românești, permițând operatorului să își acopere mai repede costurile, ceea ce ar putea duce la reducerea tarifelor și prețurilor. Angajamentele modificate ale Transgaz vor rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a modifica angajamentele Transgaz reprezintă un pas important în creșterea accesibilității infrastructurii de gaze din România, cu potențiale beneficii economice pentru țară și pentru piața de energie europeană.
