Discrepanțele între inflația raportată de INS și Eurostat
Românii se confruntă lunar cu două cifre referitoare la inflație: cea comunicată de Institutul Național de Statistică (INS) și cea publicată de Eurostat. Recent, după publicarea datelor pentru aprilie 2026, INS a raportat o rată anuală a inflației de 10,7%, calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat a indicat o inflație de 9,5%, situând România pe primul loc în Uniunea Europeană. Aceste diferențe nu semnifică o eroare din partea uneia dintre instituții, ci se datorează metodologiilor diferite utilizate pentru măsurarea evoluției prețurilor.
Metodologii diferite pentru calculul inflației
INS folosește IPC, un indicator dedicat analizei economiei interne, care ia în considerare consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile efectuate în afara țării. Pe de altă parte, Eurostat utilizează IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum), care este construit conform unor reguli comune pentru a facilita compararea inflației între statele membre ale Uniunii Europene.
Conform Eurostat, România a avut în aprilie 2026 o inflație de 9,5%, semnificativ peste media Uniunii Europene de 2,4% și media zonei euro de 2,2%. Datele INS arată o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare cu 9,8%, a celor nealimentare cu 10,2% și a serviciilor cu 13,2%.
Importanța unui indice armonizat
IAPC a fost dezvoltat pentru a asigura o comparabilitate între economiile europene. Fiecare stat are structuri de consum diferite, iar clasificarea și ponderile produselor variază. Eurostat aplică aceeași metodologie pentru toate statele membre, facilitând astfel comparațiile între România și alte țări precum Germania, Franța sau Italia.
Inflația și impactul asupra economiei
Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, ceea ce duce la scăderea puterii de cumpărare. Aceasta este monitorizată printr-un „coș de consum” care include diverse categorii de produse și servicii. INS folosește un nomenclator propriu cu 54 de grupe de produse alimentare, 112 produse nealimentare și 50 de categorii de servicii, în timp ce IAPC utilizează clasificarea europeană ECOICOP.
Diferențele semnificative între IPC și IAPC se datorează și modului de stabilire a ponderilor produselor în calculul inflației. INS se bazează pe date din Ancheta Bugetelor de Familie, iar Eurostat utilizează reguli armonizate și date din conturile naționale.
Colectarea datelor de către INS
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale și de servicii. Prețurile sunt înregistrate inclusiv cu TVA, iar datele sunt agregate pentru calculul indicilor de prețuri.
Prognoze și presiuni inflaționiste
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat că presiunile inflaționiste s-au amplificat, iar prognoza de inflație pentru 2026 a fost revizuită de la 3,9% la 5,5%. Este de așteptat ca inflația să continue să crească până în iulie 2026, cu posibile noi creșteri de prețuri, influențate de evoluțiile externe și măsurile fiscale interne.
Concluzie
Discrepanțele între datele INS și Eurostat reflectă nu doar diferențele metodologice, ci și complexitatea analizării inflației în contextul european, având implicații semnificative pentru politicile economice interne și pentru percepția publicului asupra realității economice.
