Revizuirea estimărilor de creștere economică pentru România
Comisia Europeană a revizuit drastic estimările privind creșterea economiei românești în acest an, reducându-le la 0,1%, de la 1,1% cât estima anterior. Rata inflației este de așteptat să atingă 7%, față de un nivel de sub 6% anunțat anterior, conform previziunilor economice de primăvară publicate de Executivul comunitar.
Previziuni pe termen mediu
În 2027, PIB-ul României ar putea înregistra o creștere de 2,3%, iar rata inflației ar urma să scadă la 3,7%. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, PIB-ul României a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior și cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025.
Factori care influențează creșterea economică
Scăderea consumului intern afectează creșterea economică, iar în 2026, consolidarea fiscală și inflația ridicată a prețurilor la energie vor conduce la o nouă scădere a venitului real disponibil. Aceasta va determina o reducere a consumului intern și a importurilor de bunuri. Sentimentul economic s-a deteriorat, iar indicatorii sugerează o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Se prognozează o încetinire a exporturilor, care vor continua totuși să crească moderat.
Investițiile și încrederea investitorilor
După o redresare în 2025, se estimează că formarea brută de capital fix va accelera în 2026, cu o continuare a redresării în sectorul construcțiilor rezidențiale. Investițiile în infrastructura publică vor crește datorită finalizării proiectelor RRP. Totuși, riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă vor afecta investițiile private în prima jumătate a anului 2026, deși se așteaptă o redresare treptată a încrederii investitorilor, care va susține investițiile străine directe.
Proiecții pentru piața muncii
Ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025 și se preconizează că această tendință va continua, ceea ce va duce la o creștere moderată a ratei șomajului până la aproximativ 6,3% în 2026. Creșterea remunerației nominale a angajaților a scăzut la rate de o singură cifră, iar inflația ridicată va reduce costurile unitare reale ale forței de muncă, susținând competitivitatea costurilor.
Inflația și prețurile la energie
Inflația globală era așteptată să încetinească, dar conflictul din Orientul Mijlociu a încetinit această tendință, estimându-se o inflație medie de 7% în 2026. Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaz, au atenuat parțial creșterea prețurilor la energie.
Deficitul și datoria publică
Deficitul public al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, cu așteptări de reducere la 6,2% în 2026. Se estimează că investițiile publice vor crește, iar cheltuielile curente vor scădea ca pondere din PIB. Veniturile vor crește datorită majorărilor de impozite adoptate anterior. Datoria publică este așteptată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027.
Concluzie
Revizuirea estimărilor de creștere economică pentru România de către Comisia Europeană scoate în evidență provocările economice cu care se confruntă țara, inclusiv scăderea consumului intern, inflația ridicată și incertitudinea politică, aspecte ce ar putea influența negativ perspectivele economice în anii următori.
