Descinderi în cazul cetățeniei române frauduloase
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții într-o investigație ce vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Acțiunea a fost îndreptată împotriva unui grup infracțional organizat constituit în anul 2020, format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, care au fost ajutați de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Numărul cererilor de cetățenie
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului investigat. De asemenea, s-a dezvoltat o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie utilizate de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu sprijinul, voit sau nu, al unor funcționari publici.
Suspecți și acuzații
În urma investigațiilor, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de 8 membri ai grupului infracțional, 5 dintre aceștia având calitatea de avocați în Baroul București. De asemenea, 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți sunt implicați în activitățile infracționale.
Infracțiuni și metode de operare
Acțiunile au vizat constituirea unui grup infracțional organizat, falsificarea materialelor oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informații secrete și acces ilegal la sisteme informatice. Ancheta examinează modul de redobândire sau acordare a cetățeniei române pe baza unor documente oficiale falsificate.
Legislația în vigoare
Conform art. 11 din Legea 21/1991 privind cetățenia română, persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor, pot redobândi cetățenia română, la cerere, împreună cu descendenții lor. Cererile trebuie să fie însoțite de documente care dovedesc îndeplinirea condițiilor legale.
Acces la informații și falsificare
Probele administrate arată că membrii grupului infracțional aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, unde se presupune că se falsificau majoritatea actelor necesare dovedirii descendenței din cetățeni români. Au fost identificate situații în care documentele necesare erau prezentate cu urme de tuș proaspăt imprimat, sugerând existența unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale.
Concluzie
Operațiunea procurorilor evidențiază complexitatea și amploarea rețelei de fraudă în procesul de dobândire a cetățeniei române, având implicații semnificative pentru integritatea sistemului de justiție și pentru securitatea națională.
