Reacția lui Vladimir Putin la propunerea lui Donald Trump
Prezent la summitul de la Davos, președintele american Donald Trump a anunțat că Vladimir Putin a acceptat invitația de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o inițiativă alternativă la Organizația Națiunilor Unite. Trump a afirmat: „A fost invitat. A acceptat”, însă Putin a precizat că a cerut Ministerului Afacerilor Externe din Rusia să analizeze invitația înainte de a oferi un răspuns oficial.
Poziția Kremlinului
Vladimir Putin a comunicat că a primit un mesaj personal de la Trump și a mulțumit pentru ofertă, subliniind că Rusia susține orice eforturi pentru consolidarea stabilității internaționale. El a menționat că Ministerul Afacerilor Externe va analiza detaliile invitației și va consulta partenerii strategici înainte de a oferi un răspuns. Propunerea vizează în principal problemele din Orientul Mijlociu, în special situația palestiniană și umanitară din Gaza.
Contribuția financiară a Rusiei
Putin a sugerat că Rusia ar putea contribui financiar cu suma de un miliard de dolari pentru a adera la Consiliu, menționând că acești bani ar putea proveni din „activele rusești înghețate” în urma conflictului din Ucraina. De asemenea, el a propus utilizarea fondurilor rusești blocate în SUA pentru „reconstruirea teritoriilor afectate de ostilități, după încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina”.
Scopul Consiliului pentru Pace
Inițiativa „Consiliul pentru Pace”, promovată de Casa Albă, are ca obiectiv principal să contureze un plan care să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Putin a subliniat importanța unui cadru internațional în gestionarea conflictelor și a afirmat că este esențial să se țină cont de nevoile și dorințele fundamentale ale palestinienilor.
Statele care au acceptat aderarea la Consiliu
Până în prezent, 35 de lideri mondiali au acceptat invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace, dintr-un total de aproximativ 50 de invitații. Printre țările care au răspuns favorabil se numără Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar, Egipt, Armenia și Azerbaidjan. De asemenea, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a acceptat invitația, semnificând o apropiere între Washington și Minsk.
Refuzuri și reacții prudente
Inițiativa Consiliului pentru Pace a fost primită cu prudență de mai mulți aliați apropiați ai SUA, care sunt incomodați de stilul politicii externe „America First” promovat de Trump. Norvegia și Suedia au refuzat invitația, iar Italia a exprimat rezerve. Franța a confirmat că nu intenționează să participe, iar Trump a amenințat cu impunerea unor tarife pe produsele franceze. Canada a acceptat invitația „în principiu”, dar cu detalii în curs de negociere.
Poziții neclare din partea altor state
Marea Britanie, Germania și Japonia nu au comunicat o poziție publică clară, iar Germania a anunțat că cancelarul Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de constituire a Consiliului. Ucraina a declarat că analizează invitația, iar președintele Zelenski a menționat dificultatea de a colabora cu Rusia după patru ani de conflict. Vaticanul a confirmat că Papa evaluează invitația.
În România, președintele Nicușor Dan a inițiat o analiză a implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace, pentru a stabili compatibilitatea cu angajamentele internaționale existente.
Concluzie
Propunerea lui Donald Trump de a crea un Consiliu pentru Pace stârnește reacții mixte pe scena internațională, cu susținători și refuzuri, ceea ce ar putea influența viitorul relațiilor internaționale și al stabilității în Orientul Mijlociu.
