România, progrese economice și provocări structurale
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat că România a înregistrat o evoluție economică remarcabilă, atingând o putere de cumpărare de aproape 80% din media Uniunii Europene, în creștere de la 30% în urmă cu un deceniu. Aceasta a subliniat, totuși, că vechiul model de creștere economică prezintă limite și că țara se confruntă cu provocări structurale majore.
Limitările modelului de creștere
Bassani a explicat că modelul de creștere care a fost benefic pentru România în ultimul deceniu resimte acum presiuni și nu mai generează aceeași profitabilitate. Transformările tehnologice, cum ar fi digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială, schimbă regulile economiei globale, impunând o adaptare rapidă.
Nevoia de inovație și reformă
Oficialul Băncii Mondiale a subliniat importanța unui nou ciclu de creștere bazat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. Reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție, iar fără investiții în educație, formare și competențe digitale, inovația nu va putea fi scalată.
Consolidarea fiscală și utilizarea fondurilor europene
Bassani a salutat eforturile României de a reduce deficitul bugetar, considerând măsurile de consolidare fiscală ca fiind necesare și dificile. Deficitul fiscal a scăzut la aproximativ 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta convenită cu Uniunea Europeană. În acest context, vicepreședinta Băncii Mondiale a evidențiat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
Discrepanța între puterea de cumpărare și salarii
Deși puterea de cumpărare în România s-a îmbunătățit, salariile rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Salariul mediu brut anual în România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg, unde salariul mediu este de 82.969 euro. În același timp, prețurile pentru alimente, energie și locuințe sunt printre cele mai ridicate din blocul comunitar, evidențiind paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale scăzute.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, unde progresele economice trebuie să fie acompaniate de reforme structurale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și echitabilă în fața provocărilor actuale.
