Întârzieri în Proiectele de Infrastructură ale UE
Marile proiecte din rețeaua de transport a Uniunii Europene (UE) sunt semnificativ întârziate, punând în pericol atingerea obiectivelor pentru 2030, în ciuda alocării a 15,3 miliarde de euro din fonduri europene în 2020. Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) subliniază că aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și emisiile din transport.
Impactul Pandemiei și al Conflictelor Geopolitice
Legislația UE dedicată îmbunătățirii rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), a fost adoptată în 2013, însă a suferit întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la creșteri semnificative ale costurilor în construcții. Auditorii au observat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale, numărul acestora depășind 82% în 2025 pentru anumite proiecte.
Supravegherea Inadecvată a Proiectelor
Raportul ECA indică o supraveghere slabă din partea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie mai proactivă în monitorizarea finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Deficiențele în gestionarea financiară a cofinanțării europene au fost de asemenea semnalate.
Consecințele Întârzierilor pentru România
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează țintele UE pentru 2030, având un impact direct asupra economiei României prin întârzierile în dezvoltarea infrastructurii de transport, inclusiv autostrăzile și căile ferate. Un sistem de transport ineficient va genera costuri mai mari pentru companii și consumatori, afectând oportunitățile comerciale.
Proiecte Majore Evaluare de Auditorii UE
Printre cele opt proiecte evaluate de auditorii UE se numără Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y, o cale navigabilă (Seine-Scheldt), autostrada A1 din România și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Aceste proiecte implică 13 state membre UE. Concluzia raportului este clară: obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat.
Termene Amânate
Întârzierile au crescut de la o medie de 11 ani în 2020 la 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. De exemplu, linia feroviară Basque Y, estimată inițial pentru 2010, este acum prevăzută să fie finalizată cel mai devreme în 2030. Alte proiecte, precum tunelul Lyon–Turin și Canalul Sena–Nord Europa, au termene revizuite care se extind până în 2033 și 2032, respectiv.
Provocările Viitoare și Necesitatea Investițiilor
Finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimările fiind de 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Urgentarea finanțării prin Connecting Europe Facility este esențială pentru atingerea acestor obiective.
În concluzie, întârzierile actuale în proiectele de infrastructură ale UE vor avea consecințe semnificative asupra conectivității și economiei României, diminuând capacitatea de a atinge obiectivele climatice și de transport până în 2030.
