Dispariția Coifului Dacic de la Coțofenești
Se împlinește un an de la noaptea de 25 ianuarie 2025, când Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena unui jaf spectaculos. La ora 4:15, trei indivizi au spart o vitrină cu un ciocan, furând Coiful de la Coțofenești și trei brățări din aur pur, piese de patrimoniu cu o valoare inestimabilă.
Neajunsurile în securitate
Incidentul a fost amplificat de neglijența autorităților și a organizatorilor muzeului, care au ales o vitrină considerată insuficientă pentru protejarea unui artefact atât de valoros. Deși asigurătorul a avertizat cu privire la vulnerabilitățile de securitate, recomandările pentru o protecție mai robustă au fost ignorate.
Reacțiile de la București
După jaf, la București au apărut justificări, dar întrebările relevante au rămas fără răspuns. A fost pusă în discuție legalitatea ieșirii din țară a unor piese de o asemenea valoare către un muzeu cu resurse limitate. Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a fost demis în urma acuzațiilor aduse muzeului-gazdă privind securitatea deficitară.
Investigațiile în curs
Procurorul general Alex Florența investighează posibila utilizare a coifului ca „monedă de schimb” pentru eliberarea unor infractori. Detectivul de artă Arthur Brand este optimist, crezând că obiectul a rămas intact, fie îngropat, fie ascuns, deoarece topirea lui ar reduce semnificativ valoarea sa.
Apelează la hoți
Arthur Brand face apel la suspecți să colaboreze, subliniind că menținerea coifului dispărut nu aduce beneficii. Până la clarificarea situației, Coiful de la Coțofenești rămâne un simbol al patrimoniului românesc, afectat de acest incident nefericit.
Concluzionând, dispariția Coifului Dacic reprezintă nu doar o pierdere culturală, ci și o provocare pentru autoritățile române în gestionarea patrimoniului național și în asigurarea securității acestuia pe plan internațional.
