Renunțarea la anexarea Groenlandei
Criza diplomatică declanșată de intenția Statelor Unite de a cumpăra Groenlanda s-a încheiat. Președintele american Donald Trump a renunțat la ideea anexării teritoriale, dar își menține ambiția de a transforma insula într-un punct strategic major pentru SUA și NATO.
Planul Washingtonului pentru Groenlanda
Potrivit unui document discutat cu state europene și cu Alianța Nord-Atlantică, se conturează un nou plan care prevede extinderea prezenței militare și economice americane în regiune. Acest plan include următoarele măsuri:
- extinderea bazelor militare existente;
- desfășurarea de sisteme de rachete;
- o prezență NATO mult mai puternică;
- crearea unui comandament multinațional pe insulă, condus de SUA.
Pe lângă componenta militară, se discută și despre accesul la resursele naturale ale Groenlandei, având în vedere competiția globală pentru minerale rare. O clauză separată subliniază obiectivul strategic al Washingtonului: împiedicarea prezenței rusești sau chineze în regiune.
Concesii pentru calmarea tensiunilor cu Europa
În schimbul acceptării acestui nou cadru de cooperare, Trump a renunțat la două măsuri care tensionaseră relațiile transatlantice: nu va mai impune tarife comerciale suplimentare pentru opt state europene și nu va mai ridica problema achiziționării Groenlandei. Acest compromis facilitează o strategie comună NATO în Arctica, zonă de importanță crescută în contextul rivalităților geopolitice.
Anunțurile de la Davos
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a declarat că a ajuns la un „cadru al unui acord viitor” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a reiterat interesul pentru Groenlanda, dar a exclus orice acțiune forțată. Rutte a confirmat că statele NATO vor intensifica securitatea în Arctica, fără a relua discuțiile privind suveranitatea insulei.
Componenta antirachetă a planului
Trump a menționat și discuții legate de „Domul de Aur”, un program de apărare antirachetă american care prevede desfășurarea de interceptoare în spațiu pentru a contracara amenințările balistice și hipersonice, cu termen de finalizare în 2029.
Incertitudini asupra acordului
Experții subliniază că detaliile rămân neclare. Nu este limpede dacă „cadrul” reprezintă doar o declarație politică sau un set de angajamente concrete. De asemenea, nu se știe dacă acordul implică doar SUA și Danemarca sau și autoritățile din Groenlanda.
Posibile teritorii sub control american
The New York Times a raportat că se analizează posibilitatea acordării unor zone suverane Statelor Unite pentru baze militare, un model similar cu bazele britanice din Cipru, Akrotiri și Dhekelia. Aceste „buzunare” ar fi teritorii controlate direct de Washington, destinate exclusiv uzului militar.
Un nou echilibru strategic în Arctica
Prin renunțarea la ideea anexării și adoptarea unui plan de consolidare militară, Washingtonul urmărește să își securizeze poziția în Arctica și să limiteze influența Rusiei și Chinei într-o regiune cu mize economice și strategice uriașe. Acordul deschide o nouă etapă de cooperare pentru NATO în nordul înghețat, într-un context în care competiția globală pentru resurse și poziționare militară devine tot mai intensă.
