Tradiții românești cu siguranță europene: Secretele preparării cârnaților de Pleșcoi, plăcintei dobrogeni și pâinii de Pecica

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: Google Images

Tradiții românești protejate la nivel european

În România, din ce în ce mai multe produse tradiționale beneficiază de protecție la nivel european, reflectând angajamentul comunităților locale de a păstra rețete vechi. Printre acestea se numără cârnații de Pleșcoi, plăcinta dobrogeană și pita de Pecica, fiecare fiind realizată conform tehnicilor transmise de-a lungul generațiilor.

Cârnații de Pleșcoi

În Buzău, la Pleșcoi, tradiția preparării cârnaților este păstrată cu atenție. Sezonul rece marchează începutul producției, iar carnea de oaie și vită este amestecată în proporții precise: 70% carne de oaie și 30% carne de vită, împreună cu sare, usturoi, cimbru, boia dulce, boia iute și piper. Momentul-cheie al procesului este afumarea, care se face lent, utilizând lemn de esență tare, în special fag, timp de mai multe zile. Acești cârnați sunt apreciați pentru gustul lor unic și tradițional.

Plăcinta dobrogeană

Plăcinta dobrogeană, un alt preparat cu istorie, este produsă de peste 150 de ani în gospodăriile din Tulcea și Constanța. Aceasta conține foi de plăcintă, brânză dulce, sărată, zahăr și stafide, fiind preparată prin întinderea compoziției pe foi, rularea acestora și coacerea în cuptor timp de două ore și 30 de minute. Este o rețetă transmisă din generație în generație.

Pita de Pecica

Pita de Pecica, cunoscută în Arad, este realizată manual în doar trei brutării. Aceasta se distinge prin coaja crocantă și groasă, obținută prin coacerea pe cărămidă, și un miez bine aerat. Procesul de preparare manuală este esențial pentru menținerea calității produsului, oferind un gust autentic, similar cu cel din vremurile bunicilor.

Produse tradiționale recente

Recent, pe lista produselor românești protejate de Uniunea Europeană au fost adăugate și „Cârnații din topor” din județul Vâlcea, extinzând astfel paleta de preparate tradiționale românești recunoscute la nivel european.

Concluzie

Protecția acestor produse tradiționale subliniază importanța păstrării patrimoniului culinar românesc și contribuie la promovarea identității culturale în Europa.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *