Chiria exorbitantă pentru sediul Tribunalului Bihor
Traian Bodea, fost președinte al Consiliului Județean Bihor, încasează lunar 126.000 de euro de la Tribunalul Bihor pentru un spațiu de arhivă. Parteneriatul a început în 2019 și a fost reînnoit în 2025, ridicând semne de întrebare asupra gestionării fondurilor publice în județ.
Circuitul financiar între justiție și politica locală
O investigație a scos la iveală un circuit financiar între Ministerul Justiției și Bodea, care a devenit „gazda” arhivei Tribunalului și Judecătoriei Oradea. Chiria plătită depășește 10.000 de euro pe lună. În 2019, Tribunalul a organizat o procedură de închiriere, însă singura ofertă a fost cea a firmei Ghenau Trade SRL, controlată de Bodea. Contractul inițial a fost valabil cinci ani, iar în 2025, procedura a fost reluată cu aceleași condiții, continuând astfel să primească lunar 10.500 de euro din bani publici.
Refuzul administrației locale
Tribunalul Bihor a încercat să evite aceste chirii exorbitante, solicitând Primăriei Oradea și Consiliului Județean Bihor un spațiu adecvat cu titlu gratuit. Răspunsul a fost un refuz generalizat, lăsând instanța fără opțiuni, decât să continue colaborarea cu firma lui Bodea.
Profilul lui Traian Bodea
Traian Bodea este un politician cunoscut în Bihor, având un parcurs marcat de schimbări de doctrină și funcții importante, inclusiv Vicepreședinte CJ Bihor (2016–2020) și Director ANIF. Activitatea principală a firmei sale, Ghenau Trade SRL, este construcția de clădiri rezidențiale, însă veniturile constante vin din închirierea spațiului pentru arhiva justiției orădene.
Justiția pe chirie: un cost ridicat pentru stat
Cazul de la Bihor nu este izolat, ilustrând o problemă mai largă în sistemul românesc. Statul român plătește anual peste 15 milioane de euro în chirii pentru instanțe și parchete, evidențiind eșecul autorităților de a investi în infrastructura proprie și preferința de a sprijini afaceri ale unor influenți din politică.
Concluzie
Impactul acestei situații sugerează o gestionare ineficientă a fondurilor publice și o dependență excesivă de mediul privat în domeniul justiției, ceea ce ridică întrebări asupra transparenței și responsabilității în administrația locală.
