Retragerea trupelor americane din Europa de Est
Statele Unite planifică retragerea a 3.000 de soldați din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, ca parte a unei strategii mai ample ce include și plecarea unor trupe din România. Această măsură, anunțată de administrația Trump, va începe în mijlocul lunii decembrie și este considerată de Pentagon ca fiind o reducere „modestă”, justificată printr-o mai bună pregătire a armatei europene.
Îngrijorări privind angajamentul față de NATO
Decizia de retragere a fost comunicată discret aliaților și generează îngrijorări cu privire la angajamentul Statelor Unite față de apărarea flancului estic al NATO, în special în contextul tensiunilor cu Rusia. Oficialii Pentagonului au asigurat că trupele americane din Polonia și statele baltice vor rămâne la același nivel, fiind esențiale pentru descurajarea agresiunii ruse.
Reacții critice în Congresul SUA
Decizia de reducere a prezenței militare este contestată atât de republicani, cât și de democrați. Republicanul Mike Turner și democrata Jeanne Shaheen și-au exprimat îngrijorările, subliniind riscurile pe care le implică o astfel de măsură pentru securitatea României și unitatea NATO. Shaheen a descris planul ca „o mișcare profund eronată” și a solicitat clarificări referitoare la angajamentul Statelor Unite în cadrul alianței.
Impactul geopolitic al retragerii
Posibila diminuare a prezenței americane în România și în regiune reprezintă o problemă majoră pentru capitalele europene, care caută semnale clare din partea Washingtonului privind viitorul apărării colective pe flancul estic. Această situație ar putea încuraja Moscova și ar putea afecta stabilitatea regiunii.
În concluzie, retragerea trupelor americane din Bulgaria, Ungaria, Slovacia și România ridică întrebări semnificative cu privire la angajamentul Statelor Unite față de NATO și securitatea flancului estic, într-un context geopolitic tensionat.
