Revenirea lui Stalin în Rusia lui Putin
La 70 de ani de la denunțarea cultului personalității lui Iosif Stalin de către Nikita Hrușciov, figura dictatorului sovietic a căpătat o nouă popularitate în Rusia contemporană. Această reînviere are loc pe fondul războiului împotriva Ucrainei, în care regimul lui Putin a recurs la simbolurile și miturile staliniste pentru a justifica sacrificiile suportate de poporul rus.
Creearea cultului stalinist
Cultul stalinist a început să se contureze la sfârșitul anilor 1920, fiind marcat de campania de glorificare din 1929 cu ocazia aniversării de 50 de ani a lui Stalin. Aceasta a inclus expunerea de portrete, sloganuri și citate în întreaga țară. Cultul s-a bazat pe trei piloni: frica, controlul informației și mitul eficienței. Frica a fost generată prin represiuni în masă, deportări și Gulag, în timp ce controlul informației a implicat monopolizarea istoriei și a mass-media. Mitul eficienței a susținut că teroarea era un preț necesar pentru industrializare și victorie în război.
Recuperarea lui Stalin sub Putin
După ascensiunea lui Vladimir Putin, imaginea lui Stalin a început să fie reabilitată. Monumentele dedicate lui au fost reinstalate, iar manualele școlare au fost rescrise, minimizând referințele la Gulag și la victimele staliniste. Popularitatea lui Stalin a crescut semnificativ, sondajele Levada arătând că, în 2021, 56% dintre respondenți îl considerau un „mare lider”, comparativ cu doar 28% în 2016. În 2019, 70% evaluau pozitiv rolul său în istorie, iar acum peste jumătate dintre ruși îl consideră un „mare lider”, cu tinerii având o cunoștință tot mai limitată despre represiuni.
Implicarea contextului actual
Revenirea lui Stalin în discursul public nu este întâmplătoare, fiind parte a unei strategii mai largi de rescriere a istoriei pentru a legitima acțiunile curente ale Kremlinului. După 1991, absența unei condamnări reale a comunismului a lăsat un vid pe care regimul actual îl umple cu mituri despre ordinea și măreția sovietică. Într-o Rusie izolată, afectată de sancțiuni și dificultăți economice, nostalgia pentru un lider perceput ca „puternic” devine un instrument politic eficient, utilizat nu doar pentru a justifica agresiunea externă, ci și pentru a controla opinia publică internă.
Impactul acestei reîntoarceri a cultului lui Stalin este semnificativ, având implicații asupra identității naționale ruse și asupra modului în care istoria este interpretată și folosită în scopuri politice contemporane.
