Iluzia independenței energetice a României
Expertul în energie Dumitru Chisăliță contestă declarațiile optimiste privind „independența energetică” a României, afirmând că țara nu va atinge acest statut nici în 2028, nici în 2030 și nici în 2040. El subliniază că România depinde de importuri în momentele critice, ceea ce contrazice pretențiile de autonomie energetică.
Independența energetică: o măsurare constantă
Chisăliță explică faptul că independența energetică nu se măsoară în bilanțuri anuale, ci în capacitatea reală a unui stat de a-și acoperi consumul în fiecare oră, inclusiv în perioadele de vârf și în situații de criză. El afirmă: „Dacă ai nevoie să imporți energie ca să treci de vârfurile de consum, nu ești independent. Este doar o iluzie contabilă.”
Dependința de importuri
România importă în prezent 77% din necesarul de țiței și produse petroliere, iar în perioadele de frig intens sau instabilitate geopolitică, depinde de importurile de gaze și energie electrică. Această vulnerabilitate structurală va persista în următorii ani, indiferent de promisiunile politice.
De la independență la securitate energetică
Chisăliță menționează că termenul de „independență energetică” a fost abandonat în politicile occidentale în favoarea conceptului de „securitate energetică”, care este, de asemenea, afectat de schimbările geopolitice recente. El conchide: „România nu este independentă energetică și, în actuala structură de consum bazată pe petrol importat, nici nu poate fi. Nu poate fi, ținând cont de necesarul de import de care România are și va avea nevoie la fiecare episod de criză energetică.”
Concluzie
Analiza lui Dumitru Chisăliță scoate în evidență riscurile asociate cu dependența României de importuri energetice, subliniind necesitatea unei strategii clare pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung.
