Stagnarea economiei rusești
Economia rusă se confruntă cu stagnare, veniturile din petrol au scăzut drastic, iar deficitul bugetar a atins cele mai ridicate niveluri din ultimele trei decenii. Inflația și ratele dobânzilor sunt extrem de ridicate, iar apariția unei crize a datoriilor este o posibilitate reală, conform unei analize Bloomberg. Președintele Vladimir Putin, care a încercat să transforme sistemul financiar al țării într-o „mașină de război”, se află într-un context economic tensionat, în timp ce discută cu președintele american Donald Trump despre soluționarea conflictului din Ucraina.
Impactul războiului asupra economiei
Putin a crezut că rușii, având un prag ridicat de toleranță la durere, vor susține decizia de a intra în război. Totuși, scăderea veniturilor din petrol a început să afecteze acest echilibru. Summitul din Alaska a fost organizat în grabă, în contextul unei amenințări cu noi sancțiuni din partea SUA asupra transporturilor de petrol. Putin a cerut relaxarea sancțiunilor ca parte a oricărui acord, dar există scepticism cu privire la intențiile Kremlinului.
Dilema Kremlinului
Kremlinul se confruntă cu o dilemă dificilă: continuarea luptei poate agrava problemele economice, punând în pericol băncile și bugetul guvernului, în timp ce un acord de încetare a focului ar putea necesita demilitarizarea unei economii deja dependente de război. Cheltuielile militare vor costa Kremlinul aproape 172 de miliarde de dolari în acest an, iar estimările sugerează o schimbare strategică pe termen lung.
Finanțarea efortului de război
După invazia Ucrainei, Putin a obligat creditorii ruși să acorde împrumuturi preferențiale contractorilor implicați în război. Aceste împrumuturi, adesea cu rate ale dobânzii mai mici decât cele de pe piață, au dus la o subordonare a sectorului bancar obiectivelor de război ale Moscovei. Deși inițial strategia părea să funcționeze, problemele economice s-au acumulat, în special în sectorul bancar.
Problemele economice în 2023
În 2023, creșterea economică a revenit temporar, iar rubla s-a redresat datorită veniturilor din energie. Totuși, datoria corporativă a crescut semnificativ, iar inflația a devenit o problemă majoră. Banca centrală a fost nevoită să majoreze rata dobânzii la 21% pentru a combate inflația, ceea ce a pus presiune asupra sectorului bancar.
Criza datoriilor în 2025
Până în 2025, decalajul economic a devenit evident, cu o industrie de apărare care funcționa la capacitate maximă, în timp ce sectoarele civile stagnau. Creșterea PIB-ului a scăzut la 1,1% în al doilea trimestru, iar prețurile petrolului au scăzut, afectând grav veniturile statului. Deficitul bugetar a crescut, iar Fondul Național de Avuție al Rusiei risca să se epuizeze.
Riscuri sistemice în sectorul bancar
În vara anului 2025, oficialii bancari avertizau asupra riscurilor unei crize a datoriilor. Băncile discutau despre necesitatea unui plan de salvare, iar Moscova a început să utilizeze rezervele rămase pentru a sprijini sectorul bancar. Deși guvernatorul băncii centrale a respins îngrijorările, rapoartele indicau vulnerabilități semnificative în sistemul financiar.
Perspectivele economice viitoare
Tensiunile economice au fost evidente la forumul economic din Sankt Petersburg, unde oficialii au recunoscut că Rusia se află pe punctul de a intra în recesiune. Problema datoriilor și scăderea veniturilor din energie constituie o „furtună perfectă” pentru economia rusă. Putin a intervenit pentru a preveni recesiunea, dar provocările persistente rămân.
Concluzie
Economia rusă se află într-o situație precară, cu riscuri crescute de criză a datoriilor și o dependență profundă de sectorul militar, în timp ce președintele Putin se confruntă cu presiuni interne și externe semnificative.
