Creșterea datoriilor statului român
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, atrage atenția că România se confruntă cu un nou record negativ în privința împrumuturilor de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 miliarde de lei la 259 miliarde de lei, în urma rectificării bugetare care a majorat deficitul bugetar de la 7% din PIB (135 miliarde de lei) la 8,4% din PIB, echivalentul a aproximativ 159 miliarde de lei.
Componența împrumuturilor
Suma totală de 259 miliarde de lei include deficitul bugetar de anul acesta — 159 miliarde de lei pe cash — și 100 miliarde de lei datorie veche, care este rostogolită prin noi împrumuturi. Până în prezent, guvernul a contractat 213 miliarde de lei și urmează să mai împrumute încă 46 miliarde de lei până la sfârșitul anului. O problemă majoră este reprezentată de dobânzile ridicate la care statul reușește să se împrumute.
Costurile împrumuturilor internaționale
În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt semnificative: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani.
Împrumuturi interne și dobânzi
Pe plan intern, statul se împrumută și de la populație prin titlurile Fidelis, oferind dobânzi de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani.
Previziuni privind datoria publică
Petrișor Peiu avertizează că, din cauza efectului dobânzilor actuale, datoria publică a României s-ar putea dubla în următorii 10 ani. La 30 iunie 2025, datoria publică a României ar putea ajunge la 1.041 miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, datoria publică ar putea atinge valori alarmante până în anul 2034.
În concluzie, situația datoriilor publice din România, caracterizată prin creșteri semnificative ale împrumuturilor și dobânzilor, ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a statului pe termen lung.
