Activitățile Securității în perioada comunistă
Documentele din arhivele fostei poliții politice relevă o latură mai puțin cunoscută a regimului comunist: Securitatea nu se limita la supraveghere și represiune, ci se ocupa și cu confiscarea bunurilor trimise românilor din străinătate, transformând pachetele cu haine, jucării sau alimente în surse de profit pentru statul comunist.
Interceptarea corespondenței
CNSAS a publicat documente care detaliază modul în care corespondența românilor era interceptată. Cei plecați în străinătate, fie cu acte legale, fie ilegal, încercau să comunice cu familiile prin scrisori și colete. Deși Constituția comunistă garanta secretul corespondenței, acesta era încălcat sistematic.
Interceptarea scrisorilor era o practică obișnuită; unele erau citite și trimise mai departe, dar multe nu ajungeau niciodată la destinatari. Coletele erau adesea confiscate, bunurile fiind însușite de Securitate.
Produse confiscate și profituri pentru regim
Produsele din pachetele confiscate, inclusiv haine, cosmetice, jucării și alimente, erau considerate „trofee” și ajungeau în posesia securiștilor sau în circuitul economic controlat de stat. În perioada de final a dictaturii, Securitatea a fost implicată și în activități economice, valorificând bunurile confiscate prin Consignația, singura formă de comerț semi-privat din România socialistă.
În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, Securitatea avea sarcini economice și se baza pe confiscarea bunurilor pentru a obține fonduri necesare achitării datoriilor externe.
Lista bunurilor confiscate
Documentele oficiale conțin o listă a obiectelor confiscate din pachetele românilor, evidențiind amploarea abuzurilor. Printre acestea se numără:
- minisoldați din plastic
- figurine de pirați
- jocuri și jucării diverse
- un brontosaur de jucărie
- articole de îmbrăcăminte, inclusiv chiloți de damă
- pixuri și rujuri
- ochelari de soare
- supe la plic
- cafea, biscuiți, gumă de mestecat
- pastă de dinți, budincă, cacao
- conserve și lapte praf
CNSAS face o comparație cu un curier care deschide un pachet, ia ce îi place și livrează restul gol, fără explicații.
Un mecanism de control și profit
Interceptarea și confiscarea coletelor nu erau excepții, ci parte dintr-un mecanism bine pus la punct. Pentru românii care trăiau în lipsuri, pachetele din străinătate reprezentau o sursă de speranță, în timp ce pentru Securitate erau o oportunitate de control și profit.
Aceste activități ilustrează nu doar abuzurile regimului comunist, ci și modul în care Securitatea a transformat o politică represivă într-o strategie economică, subliniind impactul devastator al opresiunii asupra societății românești.
