Secretele amare ale sucurilor fără zahăr
Ideea că sucurile fără zahăr ar fi o opțiune mai sigură pentru organism se dovedește falsă. Noi cercetări arată că băuturile carbogazoase dietetice pot dăuna ficatului mai sever decât cele care conțin zahăr.
Impactul sucurilor dietetice asupra sănătății hepatice
Potrivit unui studiu, o singură doză zilnică de băutură carbogazoasă dietetică consumată poate crește riscul de steatoză hepatică metabolică (MASLD) cu până la 60%. Această boală, cunoscută popular drept „ficat gras”, are consecințe serioase asupra sănătății și devine o epidemie globală.
Ficatul gras, o problemă globală
Afecțiunea MASLD apare atunci când în ficat se acumulează grăsime fără o cauză legată de consumul de alcool. La început, boala nu prezintă simptome evidente, însă poate evolua către forme severe, precum fibroză, ciroză sau cancer hepatic. Aproximativ 30% din populația globală prezintă semne de steatoză hepatică, iar în Europa prevalența este de aproape 28%. În România, cercetările arată că una din cinci persoane adulte fără boli hepatice diagnosticate are deja depuneri de grăsime la nivelul ficatului.
Băuturile dietetice și riscurile asociate
Echipa de cercetători de la Universitatea Soochow din China a analizat datele a 123.788 de persoane din baza britanică UK Biobank, monitorizând efectele consumului de sucuri asupra sănătății hepatice pe o perioadă de mai mult de zece ani. Rezultatele au arătat că o doză zilnică de băutură carbogazoasă dietetică a fost asociată cu o creștere de 60% a riscului de MASLD, în timp ce sucurile cu zahăr au crescut acest risc cu 50% comparativ cu persoanele care nu consumau astfel de produse. Consumul de băuturi dietetice a fost, de asemenea, asociat cu o mortalitate mai ridicată din cauza bolilor hepatice, ceea ce nu s-a observat la cei care preferau sucurile obișnuite.
Mecanismele de acțiune ale îndulcitorilor artificiali
Băuturile îndulcite cu zahăr cresc glicemia și insulina, favorizând creșterea în greutate și nivelul acidului uric, toți factori care contribuie la depunerea de grăsime în ficat. Pe de altă parte, băuturile dietetice afectează microbiomul intestinal, influențând senzația de sațietate și menținând pofta de dulce. Chiar și fără calorii, acestea pot stimula secreția de insulină și pot încuraja comportamente alimentare care duc indirect la acumularea de grăsime hepatică.
Riscurile îndulcitorilor artificiali
Specialiștii în gastroenterologie avertizează că îndulcitorii artificiali nu sunt inofensivi. Aceștia pot tulbura comunicarea naturală dintre creier și sistemul digestiv, făcând organismul să creadă că urmează să primească energie, ceea ce poate provoca dereglări ale metabolismului glucozei.
Apa ca opțiune sănătoasă
Analiza echipei de la Soochow arată că înlocuirea băuturilor îndulcite, fie cu zahăr, fie cu îndulcitori artificiali, cu apă poate reduce riscul de steatoză hepatică cu 12–15%. Apa rămâne cea mai bună opțiune pentru hidratare, neinfluențând metabolismul și ajutând la menținerea funcției hepatice.
Concluzie
Descoperirile cercetătorilor contestă ideea că băuturile dietetice sunt inofensive, subliniind faptul că atât zahărul, cât și îndulcitorii artificiali pot dăuna grav sănătății ficatului.
