Conexiuni surprinzătoare cu România în scandalul Epstein
Noile documente publicate în 2026 de Departamentul de Justiție al SUA, parte dintr-un set masiv de peste 3,5 milioane de pagini legate de investigațiile asupra lui Jeffrey Epstein, relevă legături neobișnuite cu România. Corespondența și rapoartele financiare analizate de anchetatori conțin nume de profesori români și mențiuni despre o femeie din România pentru care Epstein căuta un loc de muncă în Londra, precum și transferuri financiare către conturi din țară.
Epstein și „o bună prietenă, fost model din România”
Un e-mail din 2010, adresat unui om de afaceri din Londra, arată că Epstein dorea să intermedieze un loc de muncă pentru o româncă aflată în Marea Britanie. În mesaj, Epstein menționează: „Te întorci în Florida sau New York? Dacă ești la Londra, am o prietenă bună, fost model de modă din România, cu diplomă de business school, dornică să înceapă un job adevărat.” Identitatea femeii nu este dezvăluită în documentele disponibile.
Interesul lui Epstein pentru mediul academic românesc
Emailurile analizează activitatea lui Epstein în mediul universitar din Europa de Est, inclusiv România, unde a adunat contacte, deși nu există dovezi că ar fi colaborat direct cu aceștia. Profesorii români menționați în documente sunt:
- Ioana-Carmen Popescu – cercetător la Centrul de Chimie Organică „Constantin Nenitescu”, Academia Română
- Dr. Iulian Rusu – profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
- Ștefan Traușan-Matu – profesor la Universitatea Politehnica din București și cercetător principal la Academia Română
În corespondență apare și numele Corinei Tănită (Tărniță), cercetător cu legături academice în Craiova și București. Epstein a notat că informațiile despre acești profesori „ar putea să nu fie prea utile”, deoarece nu îi cunoștea personal.
Transferuri financiare către România: sume semnificative
Un document arată că o româncă, al cărei nume a fost anonimizat, apare într-un dosar al Fundației C.O.U.Q., Inc., organizație non-profit condusă de Epstein. În declarația fiscală a fundației din 2012, se menționează:
- plăți totale de peste 30.000 de dolari către femei,
- 137 de plăți către persoane care primiseră bani din alte conturi ale lui Epstein.
De asemenea, a fost identificat un transfer de peste 30.000 de euro către un cont deschis la o bancă din Iași, care aparține unei românce. Justiția americană a anonimizat numele. Raportul subliniază că retragerile mari de numerar au fost presupuse a fi pentru cheltuieli de combustibil în timpul călătoriilor, dar nu existau chitanțe care să susțină aceste cheltuieli.
Europa de Est și rețelele globale de trafic
Un raport AML al JPMorgan, realizat în jurul condamnării lui Epstein din 2008, arăta că aproape două treimi dintre femeile traficate la nivel mondial proveneau din Europa de Est, cu țări precum Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina ca surse principale. Documentele sugerează că JPMorgan era conștient de plățile efectuate de Epstein, care au depășit 1,2 milioane de dolari către femei cu nume de familie est-europene între 2003 și 2008, continuând să gestioneze astfel de tranzacții ani la rând, totalizând aproape 3 milioane de dolari.
Impactul scandalului Epstein
Jeffrey Epstein, înregistrat ca infractor sexual în 2008, a murit în 2019 în închisoarea din Manhattan, incidentul fiind clasificat oficial drept sinucidere. Publicarea documentelor legate de anchetele din 2005, 2008 și 2019, deși cenzurate, dezvăluie rețeaua extinsă de contacte a lui Epstein și impactul activităților sale asupra României.
Aceste descoperiri subliniază complexitatea și amploarea rețelelor de trafic și relațiile internaționale implicate, având potențiale implicații grave pentru societate și autoritățile implicate în combaterea acestor crime.
