Concediu plătit pentru epuizare profesională
Angajații din România ar putea beneficia, în premieră, de un concediu plătit dedicat epuizării profesionale, fără a fi necesar un certificat medical, conform unui proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025. Această măsură are ca scop recunoașterea și gestionarea riscului de burnout, fenomen definit de Organizația Mondială a Sănătății ca o consecință a stresului profesional cronic.
Definiția epuizării profesionale
Proiectul face o distincție clară între burnout și afecțiunile medicale, subliniind că epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional și nu constituie o afecțiune medicală.
Obligații pentru angajatori
Fără un cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind de inițiativele voluntare ale angajatorilor. Proiectul prevede obligații sporite pentru companii, care ar trebui să includă riscurile de burnout în evaluarea internă de sănătate și securitate în muncă. Firmele cu peste 50 de salariați ar fi obligate să efectueze evaluări psihosociale anuale, să elaboreze planuri de prevenire și să creeze mecanisme confidențiale prin care angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni.
Concediu plătit și servicii de sprijin
Proiectul permite angajatorilor să instituie un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale. De asemenea, salariații ar avea dreptul la discuții formale privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor, precum și acces la servicii de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică, costurile fiind suportate de angajator.
Informații suplimentare
Inițiativa legislativă este propusă de senatorul USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național privind prevenirea burnout-ului, iar companiile vor beneficia de un termen de 12 luni pentru a se conforma noilor cerințe.
Concluzie
Adoptarea acestui proiect de lege ar putea marca un pas semnificativ în protecția sănătății mentale a angajaților din România, contribuind la prevenirea burnout-ului și îmbunătățirea condițiilor de muncă.
