România și provocarea trecerii la euro
România se află într-o situație complexă în ceea ce privește adoptarea monedei unice europene, în contextul în care Bulgaria a devenit oficial cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro pe 1 ianuarie 2026. În ciuda dorinței teoretice a 59% dintre români de a adopta euro, România nu îndeplinește în prezent criteriile de convergență necesare.
Deficitul bugetar și provocările interne
România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar analiștii avertizează că vor fi necesari ani de stabilitate financiară înainte ca aderarea la zona euro să devină un proiect fezabil. Presiunea inflației și ascensiunea curentelor politice de extremă dreapta au întârziat discuțiile despre euro, agenda publică fiind acum concentrată pe măsuri de austeritate.
Context regional: Ungaria și Polonia
În Ungaria, susținerea populară pentru euro este de 72%, dar guvernul condus de Viktor Orbán adoptă o poziție eurosceptică, iar forintul este protejat prin Constituție. În Polonia, Ministerul Finanțelor se declară „fericit” cu moneda națională, iar opoziția conservatoare consideră că adoptarea euro ar fi o amenințare la adresa suveranității naționale, sprijinul public pentru euro stagnând sub 50%.
Scepticismul din Cehia și Suedia
-
În Republica Cehă, sprijinul pentru euro este de doar 30%, iar temerile legate de preluarea datoriilor altor state membre contribuie la scepticismul față de integrarea bugetară.
-
Suedia, la mai bine de două decenii de la referendum, în care populația a respins moneda unică, continuă să manifeste un entuziasm scăzut de 39% pentru euro, discuția fiind afectată de influența partidelor populiste.
Excepția Danemarcei
Danemarca, deși îndeplinește criteriile economice, beneficiază de o clauză oficială de exceptare, permițându-i să păstreze coroana daneză pe termen nelimitat, opțiune susținută de majoritatea populației.
Concluzie
Intrarea Bulgariei în zona euro subliniază dorința de integrare a flancului estic al Uniunii Europene, însă România și alte cinci state rămân în continuare pe un drum complicat către adoptarea monedei unice, fiind blocate nu doar de cifre economice, ci și de considerente de identitate națională.
