România își planifică împrumuturi record pentru 2026
Nevoile brute de finanțare ale României vor atinge un nivel record în 2026, estimat între 275 și 285 de miliarde de lei (aproximativ 63-65 de miliarde de dolari). Directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, a făcut acest anunț într-un interviu pentru Reuters.
Deficitul bugetar și măsuri de reducere a costurilor
Autoritățile române intenționează să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare. Deficitul bugetar estimat pentru anul viitor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, marcând o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și de peste 9% înregistrat în 2024. România rămâne astfel țara cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, iar ajustările vin într-un context de presiuni pentru disciplină fiscală din partea Bruxelles-ului.
Provocările refinanțării datoriei
Pentru 2025, statul se confruntă cu o provocare majoră, având de refinanțat peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu estimarea de 99 de miliarde de lei pentru 2024. Ştefan Nanu a explicat că această creștere s-a datorat emisiunilor pe termen scurt efectuate în prima parte a acestui an, într-un mediu de piață dificil.
Începând din 2024, statul a implementat operațiuni de prefinanțare și gestionare a pasivelor pentru a reduce presiunea financiară în anul următor.
Strategia de finanțare pentru 2026
Trezoreria a ajustat ținta de finanțare pentru 2023 la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi necesarul de început al anului 2026. Autoritățile au realizat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro.
Pentru 2026, România vizează o limitare a emisiunilor brute de euroobligațiuni la circa 10 miliarde de euro, mult sub cele 16 miliarde de euro emise în anul curent. Guvernul intenționează să reducă dependența de piețele externe, apelând la surse de finanțare „non-piață”, cum ar fi:
- aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
- accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
- 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
- circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele aflate în discuții avansate.
Aceste resurse sunt menite să diminueze presiunea pe piețele financiare și să ajute la diversificarea portofoliului de datorie.
Posibile întârzieri în adoptarea bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată. Deși guvernul de coaliție a implementat unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, mai multe măsuri așteaptă încă aprobat. Întârzierea bugetului ar putea influența calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private programate în ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an.
Concluzie
Planificarea împrumuturilor record pentru 2026 reflectă provocările financiare cu care se confruntă România, în contextul presiunilor externe și al nevoii de ajustare a deficitului bugetar.
