România și oportunitățile comerciale neexploatate
Un raport recent al Băncii Mondiale arată că România ar putea realiza cu 28% mai mult comerț internațional dacă și-ar gestiona mai eficient resursele, precum capitalul, activele fizice și forța de muncă. Aceasta sugerează că România nu se confruntă cu un deficit de producție, ci cu o problemă de calitate a exporturilor, majoritar concentrate pe bunuri cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi cablajele auto și produsele agricole brute. În comparație, Polonia se confruntă cu un deficit de integrare comercială de 19%, reușind astfel o integrare mai eficientă în piețele internaționale.
Deficitul de integrare comercială
România are un deficit de integrare comercială estimat la 28% din volumul total al comerțului actual. Aceasta indică faptul că o treime din comerțul pe care România l-ar putea avea lipsește, fie din cauza neatingerii piețelor externe de către produsele interne, fie din cauza importurilor de tehnologie care nu sunt integrate în lanțurile locale de producție. Raportul subliniază că, deși exportatorii reprezintă o proporție mică din totalul firmelor, ei contribuie semnificativ la valoarea adăugată, investiții și ocuparea forței de muncă.
Productivitatea ca factor crucial
Principala problemă identificată de Banca Mondială este productivitatea, nu lipsa de capital. La nivelul Europei și Asiei Centrale, eficiența utilizării capitalului este semnificativ mai scăzută decât în economiile avansate. Estimările sugerează că, prin alocarea eficientă a resurselor, România ar putea avea un câștig de productivitate de peste 20%, fără a fi necesară o creștere a efortului. Aceasta ar implica o restructurare economică favorabilă, în care firmele eficiente se extind, iar cele neproductive își eliberează resursele.
Provocările economice și dependența de capitalul străin
România este caracterizată de o dependență disproporționată de capitalul străin, ceea ce constituie o barieră majoră pentru dezvoltarea economiei. Această situație a fost amplificată de strategiile de atragere a investițiilor prin facilități fiscale și condiții favorabile pentru companiile străine, care au dus la o subinvestire în capitalul local. Această dependență a avut și efecte negative în contextul crizei financiare din 2008 și rămâne o vulnerabilitate în fața fluctuațiilor economice externe.
Oportunitățile de nearshoring
Raportul Băncii Mondiale subliniază că fenomenul nearshoring-ului, adică relocarea producției mai aproape de piețele de consum, ar putea reprezenta o oportunitate pentru România. După crizele recente, companiile mari caută lanțuri de producție mai reziliente, iar România, având o poziție geografică favorabilă și integrare în lanțurile industriale europene, are potențialul de a beneficia de acest trend.
Reforme necesare pentru a îmbunătăți modelul economic
Banca Mondială a evidențiat necesitatea unor reforme în domeniile comerțului, investițiilor, digitalizării și competențelor. Aceste reforme ar putea include o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, sprijin pentru IMM-uri în procesul de internaționalizare și o relansare a învățământului tehnic. Fără intervenții ferme din partea statului, România riscă să rămână blocată într-un model economic bazat pe produse cu valoare adăugată scăzută.
Impactul asupra salariilor și calității vieții
Dacă România ar reuși să valorifice cele 28% oportunități comerciale lipsă, se estimează că salariile ar putea crește între 5% și 15%. Această creștere ar fi reală, nu bazată pe inflație, și ar contribui la îmbunătățirea calității vieții românilor. În absența unei repoziționări strategice, riscurile economice și sociale ar putea persista, limitând puterea de negociere a României în raport cu capitalul străin.
În concluzie, România are o fereastră de oportunitate pentru a transforma provocările actuale în avantaje economice, prin îmbunătățirea productivității și integrarea mai eficientă în piețele internaționale, ceea ce ar putea conduce la o creștere semnificativă a salariilor și la o calitate a vieții mai bună pentru cetățenii săi.
