România: Magnet pentru investiții regionale
România a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, însă această performanță ascunde un dezechilibru major: capitalul intră, dar iese foarte puțin. Conform unei analize PwC România, companiile românești investesc slab în afara țării, iar influența economică regională rămâne redusă. Economistul Radu Nechita subliniază că acest paradox este rezultatul unui model economic construit pe deficit de capital și consum pe termen scurt.
Creșterea economică fără o strategie regională clară
România a recuperat decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, crescând de la aproximativ 35% din media UE la aproape 80%. Economia românească a demonstrat reziliență în fața crizelor recente, continuând să crească și în 2025, însă problemele fiscal-bugetare s-au agravat. Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, consideră că România are potențialul de a deveni o economie robustă și diversificată, dar aceste avantaje nu sunt valorificate strategic, lipsind consolidarea fiscală și o strategie clară pentru poziționarea în Europa Centrală și de Est.
Atractivitatea României pentru investițiile externe
Între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total de 125 de miliarde de euro. Creșterile semnificative au fost înregistrate în cazul investițiilor grecești (170%), ungurești (94%), bulgărești (90%) și poloneze (84%). Domeniile cele mai vizate sunt energia, imobiliarele, retailul, FMCG și IT&C. PwC explică atractivitatea României prin dimensiunea pieței, potențialul de creștere și forța de muncă.
Lipsa investițiilor românești în străinătate
Investițiile românești în regiune sunt reduse, cu un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări analizate. În comparație, Polonia, Ungaria și Cehia au stocuri semnificativ mai mari. Radu Nechita explică această disparitate prin lipsa capitalului acumulat și experiența limitată a firmelor românești în investițiile externe. De asemenea, banii trimiși din străinătate sunt adesea folosiți pentru consum sau pentru locuințe care nu generează venituri.
Deficitul de cont curent
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB, comparativ cu sub 1% în Polonia. Radu Nechita subliniază că deficitul nu este o consecință a creșterii, ci o condiție a acesteia, reflectând nevoia de capital din exterior. Este important ca acest capital să vină sub formă de investiții productive, nu de împrumuturi.
Absența campionilor regionali
Deși România are o piață internă mare, nu a reușit să creeze companii cu prezență regională puternică. Radu Nechita afirmă că intervenția statului nu este soluția, ci întreprinzătorii ar trebui să dezvolte campioni regionali. Întârzierea în acumularea de capital se datorează unor factori istorici, precum privatizările întârziate și o educație economică redusă.
Politici publice și direcția viitoare
Internaționalizarea firmelor românești depinde de capitalul privat, dar politicile publice pot influența acest proces. Radu Nechita subliniază necesitatea unor politici care să încurajeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului, având în vedere stabilitatea fiscală și reguli aplicate uniform. Prosperitatea României depinde de capacitatea de a produce bogăție și de capitalul acumulat, altfel existând riscul ca politicile bazate pe redistribuire și consum să prevaleze.
În concluzie, România trebuie să își îmbunătățească strategiile de investiții externe și să își consolideze capitalul intern pentru a putea deveni un jucător regional de succes.
