România, liderul inflației în Uniunea Europeană
România înregistrează cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,5% în luna ianuarie 2026. În contrast, inflația la nivelul Uniunii Europene a scăzut la 2%, conform datelor Eurostat publicate recent. În zona euro, rata inflației a coborât la 1,7% în aceeași perioadă, sub ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE).
Compararea ratelor inflației
Deși inflația scade în majoritatea țărilor europene, ritmul scumpirilor din România rămâne de peste patru ori mai ridicat decât media Uniunii Europene. Pe următoarele locuri se află Slovacia, cu o inflație de 4,3%, și Estonia, cu 3,8%. Cele mai mici rate anuale ale inflației sunt înregistrate în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), Finlanda și Italia (1% fiecare).
Diferențe în calculul inflației
Institutul Național de Statistică (INS) raportează o rată anuală a inflației de aproximativ 9,6% în ianuarie 2026, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025. Această discrepanță dintre Eurostat și INS se datorează metodelor diferite de calcul. Eurostat utilizează indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), standardizat pentru comparații europene, în timp ce INS folosește indicele prețurilor de consum (IPC), care reflectă structura cheltuielilor gospodăriilor din România.
Contribuția categoriilor de produse
În România, alimentele și serviciile au o pondere mai mare în calculul inflației, cu creșteri semnificative de prețuri. Potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar produsele alimentare cu 7,86% în ianuarie 2026. Indicele prețurilor de consum a fost de 100,86% comparativ cu luna precedentă.
Prognoze și implicații
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026 la 3,9%, de la 3,7%. Estimările indică o scădere a inflației la 2,7% până la sfârșitul anului 2027. În zona euro, serviciile au avut cea mai mare contribuție la rata inflației, adăugând 1,45 puncte procentuale, în timp ce prețurile la energie au avut un impact negativ, reducând inflația cu 0,39 puncte procentuale.
Aceste date subliniază provocările cu care se confruntă România în gestionarea inflației, în contextul în care tendințele din restul Uniunii Europene indică o scădere generalizată a prețurilor, ceea ce poate afecta competitivitatea economică a țării.
