Parteneriatul România-Ucraina pentru producția de drone
România își redefinește strategia de apărare prin inițierea unui parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone. Această colaborare se va desfășura în cadrul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), care este destinat finanțării achizițiilor și investițiilor militare prin împrumuturi. Totuși, se estimează că va dura cel puțin șapte ani până când România va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat.
Inițiativa SAFE și finanțarea militară
Conform surselor guvernamentale, România se află în discuții cu Ucraina, având în vedere că tehnologia ucraineană pentru drone a fost „testată în luptă pe scară extinsă”. Proiectul va beneficia de finanțare prin inițiativa SAFE a Uniunii Europene, care prevede o alocare totală de 150 de miliarde de euro pentru împrumuturi destinate reînarmării. România va contracta împrumuturi de 16,7 miliarde de euro, având în vedere că 65% din valoarea proiectului trebuie să fie contractată cu companii din statele UE, Spațiul Economic European sau Ucraina.
Nevoia de apărare antiaeriană
România recunoaște că are nevoie urgentă de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, în condițiile în care „nimeni nu le are”. În prezent, apărarea este asimetrică, ceea ce implică costuri ridicate pentru apărarea antiaeriană, care pot fi acoperite doar la nivelul NATO. Dintre armele antiaeriene disponibile, rachetele sud-coreene Chiron și tunurile germane Gepard sunt considerate cele mai eficiente opțiuni din punct de vedere al costurilor pentru a contracara amenințările provenite din partea dronelor.
Provocările implementării sistemului de apărare
Sistemele autopropulsate Gepard sunt amplasate în apropierea zonelor populate de la granița cu Ucraina, dar costurile pentru acoperirea întregii frontiere cu astfel de sisteme sunt prohibitive.
Concluzie
Colaborarea dintre România și Ucraina în domeniul producției de drone, sub egida inițiativei SAFE, reprezintă un pas important în consolidarea capacităților de apărare ale României, dar evidențiază și provocările semnificative pe care țara le are în asigurarea unei apărări antiaeriene eficiente în viitorul apropiat.
