Infrastructura feroviară românească: o moștenire degradată
România se confruntă cu cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa. Pe magistralele feroviare sunt mii de restricții de viteză, care cresc anual din cauza îmbătrânirii rețelei. Accidentele feroviare sunt în creștere, iar gările și șinele de cale ferată dispar treptat. Această situație este rezultatul abandonului, subfinanțării și incompetenței. În prezent, trenurile par să se îndrepte spre un dezastru inevitabil.
Gări și trenuri stagnante
Sectorul feroviar românesc a fost profund degradat după 1989, cu investiții minime în infrastructură, locomotive și vagoane. Regimul comunist a suprimat cultura feroviară, iar gările au rămas blocate în trecut, fiind clădiri degradate, fără identitate. De la 10.853 de kilometri de cale ferată în 1950, extinderea a fost de doar 490 de kilometri până la sfârșitul perioadei comuniste, iar în prezent, rețeaua funcțională este de puțin peste 10.000 de kilometri, marcată de probleme severe.
Întârzieri și condiții precare
Întârzierile trenurilor au devenit o obișnuință, în special din Gara de Nord, unde întârzierile ajung adesea la 60 de minute. Subfinanțarea sectorului feroviar a dus la o capacitate scăzută de reparații. În 2023, trenurile de călători au acumulat întârzieri de aproximativ 4.744.328 de minute, echivalentul a 9 ani, iar în 2024, acest număr a crescut la 6.654.827 de minute, adică peste 12 ani. Condițiile din vagoane sunt dificile, toaletele sunt adesea înfundate, iar confortul este departe de standardele internaționale.
Accidente și proteste ale angajaților
Accidentele feroviare s-au înmulțit din cauza infrastructurii uzate, iar doar 3% din rețea este modernizată. Tragediile recente, cum ar fi cele din 2008 și 2023, subliniază gravitatea situației. Angajații CFR sunt reticenți să vorbească despre condițiile de muncă, iar călătorii evită gările insalubre. De exemplu, Gara SIRCA din Bălțați funcționează în condiții precare, cu toalete insalubre și pereți scorojiți.
Buget și subfinanțare
Bugetul CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025, ajungând la puțin peste 3 miliarde de lei, iar CFR Călători a raportat venituri totale de 725 de milioane de euro. Sectorul feroviar se află subfinanțat și sub presiune, iar CFR Infrastructură a fost inclusă pe lista companiilor restructurabile, în timp ce CFR Călători a reușit să evite această soartă prin achitarea datoriilor.
Concluzie
Situația precară a infrastructurii feroviare din România reflectă o neglijare cronică a sectorului, cu implicații grave asupra siguranței călătorilor și eficienței transportului feroviar. Fără reforme și investiții semnificative, perspectiva pentru viitor rămâne sumbră.
