Demolarea barajelor în România
Comisia Europeană a stabilit obiectivul ca, până în anul 2030, să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă în întreaga Uniune Europeană. În acest context, Guvernul României se pregătește să demoleze mai multe baraje, conform directivelor impuse de Bruxelles.
Directiva UE privind mediul
Directivele Uniunii Europene cer demolarea barajelor pentru a permite peștilor să înoate liber. Scopul oficial este restabilirea cursurilor naturale, eliminând barajele, stăvilarele și alte obstacole care afectează circulația faunei acvatice, sedimentele și organismele acvatice.
Modificări legislative în România
România a fost obligată să raporteze progrese și să adapteze legislația națională. Astfel, procedura de demolare a barajelor a fost simplificată, permițând închiderea sau demolarea acestora la solicitarea oricărui deținător sau prin decizia instanțelor, nu doar în cazuri de urgență sau avarii majore.
Implicarea ONG-urilor
Organizațiile nonguvernamentale pot solicita desființarea oricărui baraj pe baza evaluărilor de impact asupra mediului. Un exemplu notabil este barajul de la Răstolița, care, deși finalizat în proporție de 90%, nu a fost pus în funcțiune din cauza contestărilor din partea ONG-urilor.
Impactul asupra hidroenergeticii și securității apei
Barajele joacă un rol esențial în producția de hidroenergie și în protecția împotriva inundațiilor. Totuși, directivele europene prioritizează libera circulație a faunei acvatice, ceea ce poate duce la sacrificarea unor investiții strategice în domeniul energetic.
Întrebări esențiale
O întrebare crucială rămâne: dacă barajele sunt demolate sau lăsate în paragină pentru a facilita circulația peștilor, cine va asigura apă și energie României în momentele critice?
În concluzie, demolarea barajelor ca urmare a directivelor europene ridică preocupări serioase cu privire la securitatea energetică și gestionarea resurselor de apă în România.
