România și integrarea în zona euro
România continuă să se abțină de la integrarea în zona euro, în ciuda sprijinului public de aproximativ 59% pentru adoptarea monedei unice, conform sondajului Eurobarometru. În prezent, țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea aderării. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va stabiliza finanțele pentru a avea perspective realiste de integrare în zona euro.
Factori care influențează adoptarea euro în România
Deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic sunt principalii factori care stau în calea adoptării monedei euro în România. De asemenea, contextul inflației ridicate, măsurile de austeritate și ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor din 2028 au făcut ca subiectul adoptării euro să dispară din dezbaterile publice.
Comparație cu alte state din UE
În Bulgaria, care va deveni la 1 ianuarie 2026 al 21-lea stat membru al zonei euro, România rămâne în afara monedei unice. Prin contrast, Ungaria, cu un sprijin public de aproximativ 72% pentru euro, are decizia blocată politic, premierul Viktor Orbán opunându-se integrării mai profunde cu UE. Polonia, cu un sprijin de 45% pentru euro, nu lucrează la adoptarea monedei, iar Cehia, cu un sprijin de aproximativ 30%, nu are planuri concrete pentru integrarea euro, temerile economice și politice influențând deciziile guvernului.
Starea altor state europene
În Suedia, adoptarea euro este un subiect minor, sprijinul public fiind moderat după referendumul din 2003. Danemarca beneficiază de un opt-out care îi permite să rămână în afara zonei euro, având un sprijin public de aproximativ 33% pentru adoptarea monedei unice.
Concluzie
România se confruntă cu obstacole semnificative în calea adoptării euro, iar perspectivele de integrare în zona euro rămân limitate în contextul actual economic și politic. Stabilizarea finanțelor publice va fi esențială pentru a deschide calea aderării la moneda unică.
