Rata șomajului în scădere
Rata șomajului în România a scăzut în luna octombrie 2025 la 5,9%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin față de luna septembrie, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Totuși, economiștii atrag atenția asupra faptului că această îmbunătățire nu trebuie să genereze entuziasm, deoarece numărul șomerilor rămâne mai mare comparativ cu octombrie 2024.
Statistici și analize
Numărul estimat al șomerilor (persoane cu vârste între 15 și 74 de ani) în octombrie 2025 este de 487.300, în scădere față de 497.400 în septembrie, dar în creștere față de 463.700 în octombrie 2024. Rata șomajului pentru bărbați este de 6%, iar pentru femei de 5,8%. În rândul tinerilor (15-24 ani), rata șomajului a ajuns la un nivel alarmant de 26,9% în perioada iulie-septembrie 2025, evidențiind o problemă structurală gravă.
Opinile economiștilor
Economistul Radu Nechita subliniază că, deși scăderea ratei șomajului este un semn pozitiv, nu trebuie să provocăm un entuziasm excesiv. De la începutul anului 2025, numărul șomerilor a depășit constant 475.000, un prag care nu a fost atins în ultimii trei ani. Nechita menționează că politicile salariale, în special creșterile salariului minim, au un impact negativ asupra angajaților cu calificări reduse, în special tinerii.
Probleme structurale pe piața muncii
Suprataxarea muncii part-time este o altă problemă semnalată de Nechita, care consideră că aceasta descurajează angajările, în special pentru tineri. El leagă dificultățile de pe piața muncii de criza de încredere în sistemul educațional și de funcționarea ineficientă a sistemului de asistență socială, care poate distorsiona piața muncii.
Influența inflației și a schimbărilor structurale
Economistul Christian Năsulea evidențiază că scăderea șomajului poate fi parțial explicată prin formarea unor locuri de muncă legale din zona informală, pe fondul unei activități mai intense a ANAF. De asemenea, inflația ridicată a determinat mulți români să caute locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite, inclusiv în alte state membre ale Uniunii Europene.
Șomajul în rândul tinerilor
Năsulea leagă rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor de lipsa calificărilor și impactul salariului minim, care poate reprezenta o provocare pentru tinerii fără experiență. Unele state europene au adoptat excepții de la salariul minim pentru a facilita angajarea tinerilor, o măsură care nu a fost implementată în România.
Egalitatea de șanse pe piața muncii
În ceea ce privește diferențele între bărbați și femei, România prezintă o situație relativ egalitară, cu o diferență de 0,2 puncte procentuale în rata șomajului. Năsulea menționează avantajul sistemului românesc de protecție socială, care oferă doi ani de concediu pentru creșterea copilului, facilitând angajatorilor să găsească înlocuitori.
Concluzie
Deși scăderea ratei șomajului la 5,9% poate părea un motiv de optimism, analiza detaliată a datelor și opiniilor economiștilor sugerează o piață a muncii fragilă și o economie afectată de probleme structurale profunde. Este esențial ca aceste cifre să fie interpretate în contextul lor mai larg pentru a înțelege provocările reale cu care se confruntă economia românească.
