Abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal
Ramona Bruynseels, deputat AUR, a declarat că abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal, prin Ordonanța nr. 6/2026, adoptată pe 30 ianuarie și publicată în Monitorul Oficial, va facilita externalizarea profiturilor prin servicii „intangibile” greu de verificat. Acest articol prevedea un plafon de 1% pentru deductibilitatea cheltuielilor intragrup, cum ar fi serviciile de management și consultanță facturate de firmele mamă către subsidiarele din România.
Impactul abrogării asupra companiilor
Bruynseels subliniază că plafonul de 1% nu reprezenta un avantaj pentru companii, ci o limitare. Abrogarea acestuia va readuce cheltuielile în regimul general de deductibilitate, deschizând astfel ușa pentru externalizarea profiturilor. Deși Guvernul promite controale pe prețuri de transfer, realitatea arată că aceste mecanisme sunt ineficiente, iar marile companii multinaționale știu cum să navigheze în zonele gri ale legislației fiscale.
Nevoia de control eficient
Bruynseels argumentează că soluția nu este pedepsirea întregii industrii, ci construirea unor echipe de control competente în domeniul prețurilor de transfer și fiscalității internaționale. Aceste echipe ar trebui să fie capabile să identifice cazurile de externalizare artificială a profiturilor. În loc să investească în capacitatea ANAF, Guvernul a ales să elimine limitările și să revină la un model care permite scoaterea profiturilor din țară prin servicii greu verificabile.
Consecințele pentru contribuabili
Bruynseels afirmă că abrogarea acestui articol va afecta negativ contribuabilii corecți, care vor suporta povara fiscală, în timp ce marile corporații vor beneficia de pe urma acestei măsuri. În plus, românii se confruntă cu taxe crescute și noi impozite, în timp ce Guvernul face concesii marilor corporații.
Necesitatea unor reguli fiscale stabile
Deputatul AUR subliniază că România are nevoie de reguli fiscale clare și aplicabile uniform, nu de măsuri temporare care afectează contribuabilii corecți. Abrogarea acestui articol ar putea aduce țara înapoi la modelul din anii 2000–2004, caracterizat prin evaziune fiscală, unde profiturile erau externalizate prin facturi de management și consultanță.
Apel la transparență guvernamentală
Guvernul este chemat să comunice transparent rațiunea abrogării, impactul bugetar și un plan concret pentru întărirea ANAF în ceea ce privește tranzacțiile intragrup. Bruynseels încheie prin a afirma că România se află din nou în mâinile multinaționalelor și că AUR va continua să se opună politicilor fiscale care pun povara pe umerii românilor.
În concluzie, abrogarea articolului 25¹ din Codul fiscal are potențialul de a slăbi baza de impozitare a României, favorizând externalizarea profiturilor și afectând contribuabilii corecți, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului fiscal al țării.
