Întâlnirea Putin-Trump și reacția Rusiei
Președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, vor discuta vineri în Alaska „toate chestiunile acumulate” în relațiile bilaterale ruso-americane, conform Ministerului rus de Externe. Acesta consideră „nesemnificative” consultările pe care un grup de lideri europeni le va avea prin videoconferință cu Trump, în încercarea de a-l determina pe acesta să apere interesele Ucrainei la summitul cu Putin.
Poziția Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei
Un responsabil din Ministerul rus de Externe, Alexei Fadeiev, a declarat că acțiunile cerute de europeni sunt politice și practic nesemnificative. El a subliniat că, deși europenii susțin verbal eforturile diplomatice ale Washingtonului și Moscovei pentru soluționarea crizei ucrainene, în realitate Uniunea Europeană le sabotează. Summitul Putin-Trump este văzut ca o oportunitate de a aborda problemele acumulate, inclusiv criza ucraineană.
Poziția Rusiei privind Ucraina
Fadeiev a afirmat că Rusia nu și-a schimbat poziția de principiu asupra soluționării conflictului ucrainean, menținând cererile formulate de Putin anul trecut, inclusiv neutralitatea Ucrainei și un statut de țară liberă de arme nucleare. De asemenea, a menționat că Moscova nu a primit un răspuns oficial din partea Kievului la propunerea de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar și umanitar) pentru negocierile de pace.
Activitățile liderilor europeni
Liderii europeni au intensificat contactele și reacțiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie pe președintele american Donald Trump de pozițiile europene înainte de summitul cu Putin. Cancelarul german Friedrich Merz a organizat o videoconferință la care au participat șefii de stat sau de guvern din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Exigențele Rusiei față de Ucraina
Rusia a solicitat Ucrainei să cedeze oficial cele patru regiuni controlate parțial de armata rusă (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson) și peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunțe la aspirația de aderare la NATO și să-și diminueze capacitățile militare. Aceste condiții au fost respinse de Ucraina, care a cerut retragerea trupelor ruse și garanții de securitate occidentale.
Declarația Uniunii Europene
Înaintea întâlnirii de miercuri, statele Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, au emis o declarație prin care au cerut ca orice negocieri „semnificative” privind Ucraina să aibă loc doar după ce Rusia va accepta o „încetare a focului sau o diminuare a ostilităților”. De asemenea, se solicită implicarea directă a Ucrainei în negocieri, subliniind că frontierele „nu pot fi schimbate prin forță”.
Concluzie
Întâlnirea dintre Putin și Trump ar putea influența semnificativ evoluția relațiilor internaționale și viitorul conflictului din Ucraina, având potențialul de a schimba dinamica negocierilor de pace și de a afecta stabilitatea regională.
