Prețul întârzierii aderării României la Schengen
Neaderarea României la Schengen în perioada 2012-2023 a avut un cost estimat de aproximativ 19 miliarde de euro, conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România. Această sumă reflectă pierderile cauzate de întârzierile la frontiere, costurile administrative suplimentare și scăderea competitivității în sectorul transporturilor.
Aderarea la Schengen: Impactul asupra transporturilor
România a devenit oficial membru Schengen pe 31 martie 2024, cu frontierele aeriene și maritime. Începând cu 1 ianuarie 2025, țara va avea drepturi depline, ridicând controalele la frontierele terestre, ceea ce va asigura libera circulație pentru transporturile rutiere. Aderarea a dus deja la îmbunătățiri semnificative în logistică și transporturi, unde rapiditatea și predictibilitatea sunt esențiale.
Întârzieri și costuri suplimentare
Înainte de aderare, transporturile de marfă erau împiedicate de un sistem logistic fragmentat, cu numeroase bariere administrative. La frontierele externe ale Uniunii Europene, procedurile vamale generau întârzieri semnificative, de până la trei zile în anumite cazuri. Acest lucru afecta programul de livrare, crescând riscul de neîndeplinire a termenelor contractuale și generând costuri suplimentare pentru operatori.
Reducerea timpilor de așteptare
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau în medie 40 de ore lunar la granițe, iar timpii de așteptare variau între 20 și 30 de ore. După aderare, timpii de așteptare au scăzut la 10-15 ore lunar, ceea ce a permis redirecționarea resurselor către modernizarea flotei și digitalizare.
Beneficiile eliminării controalelor
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a crescut eficiența operațională, reducând întârzierile și costurile de transport. Transportatorii pot acum alege rute directe prin statele Schengen, ceea ce a dus, de asemenea, la o reducere a emisiilor de CO2 și a cheltuielilor de diurnă.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene a crescut competitivitatea operatorilor români. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin puncte cheie în transportul internațional, datorită proximității de Ungaria și a coridoarelor europene importante.
Digitalizarea în sectorul logistic
Aderarea la Schengen a accelerat digitalizarea în logistică, cu instrumente precum e-CMR și e-Factura, care permit monitorizarea în timp real a mărfurilor. Conectarea la Sistemul de Informații Schengen facilitează schimbul rapid de date, aducând totuși obligații suplimentare pentru operatori în ceea ce privește respectarea normelor europene.
Oportunități pentru dezvoltarea logisticii în România
Aderarea la Schengen deschide noi oportunități pentru piața de transport și logistică, fiind așteptate investiții în infrastructură și în parcuri logistice. Vestul României are potențialul de a deveni un nod logistic major, conectând mai rapid țara cu piețele din Germania, Italia și Austria.
Concluzie
Aderarea României la Schengen nu doar că reduce pierderile economice semnificative, dar și transformă țara într-un jucător competitiv pe piața europeană de transport și logistică.
