Confruntarea geopolitică în Republica Moldova
Scrutinul parlamentar programat pe 28 septembrie în Republica Moldova este perceput de mass-media rusă ca o confruntare geopolitică majoră. Acest eveniment este descris nu ca o competiție democratică între partide, ci ca o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de „mijloace autoritare”, și opoziția prorusească, prezentată ca apărătoare a intereselor populației.
Influența Rusiei în campanie
Rusia rămâne un element central în campania electorală. Autoritățile moldovene acuză Moscova de încercări de influențare a votului prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a declarat: „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”. Ministerul rus de Externe a replicat, acuzând actuala putere de „rusofobie” și manipularea procesului electoral cu sprijinul partenerilor europeni.
Direcția geopolitică a scrutinului
Comentatorii politici din presa rusă sugerează că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure afirmă: „Este din nou o confruntare între Est și Vest”. Totuși, unii observatori consideră că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterea internă și devine un instrument politic.
Acuzații de dictatură
Presa rusă reia acuzațiile Ministerului rus de Externe, conform cărora guvernarea de la Chișinău ar fi utilizat „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Criticile includ arestări cu motivație politică, percheziții abuzive, restricționarea presei independente, în special a celei în limba rusă, și interzicerea accesului unor formațiuni în competiția electorală. Scrutinul este descris ca fiind compromis de la bun început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este considerat un rezultat al „ingineriei politice” sprijinite de Bruxelles.
Fraudele și posibilele proteste
Un alt narativ intens promovat de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a avertizat că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Presa rusă susține că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a înăbuși demonstrațiile, făcând paralele cu protestele din Ucraina din 2014, dar cu interpretări inverse.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt descriși în presa rusă ca victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este reinterpretat ca fiind un potențial „viitor premier” care susține o Moldovă apropiată de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care resping „militarizarea” țării și „ingerințele NATO.”
Rolul Bisericii Ortodoxe în propagandă
Biserica Ortodoxă este prezentată în mass-media rusă ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”, în contrast cu investigațiile internaționale care discută despre finanțarea clerului de la Moscova pentru a transmite mesaje împotriva Uniunii Europene.
Concluzie
Alegerea din Republica Moldova nu este doar un test electoral, ci și un barometru al influenței geopolitice dintre Est și Vest, cu implicații semnificative pentru stabilitatea și direcția viitoare a țării.
