Politicianul care afirmă că a pus în mișcare cererea ANAF-ului de un milion de euro de la Klaus Iohannis
Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a declarat pe rețelele sociale că procedura prin care ANAF l-a somat pe Klaus Iohannis să plătească aproape un milion de euro a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de el. Gheorghe a afirmat că suma de 4,7 milioane lei (aproximativ un milion de euro) reprezintă chirii încasate nelegal de Iohannis pentru o proprietate din Sibiu, pentru care acesta a pierdut un proces în instanță.
Vlad Gheorghe a explicat că, anul trecut, a depus o cerere la ANAF Sibiu pentru executarea silită a lui Klaus Iohannis, având în vedere că acesta datora statului român bani obținuți ilegal din chirii, plus penalități. „Cum nimeni nu făcea nimic să recupereze prejudiciul… am început eu demersurile”, a adăugat el.
Contextul legal și acțiunile ANAF
Fostul președinte Klaus Iohannis a primit o somație de la ANAF pentru a plăti aproape un milion de euro, sumă ce reprezintă chiriile încasate timp de 17 ani pentru o casă din Sibiu, pe care instanța a declarat-o ilegal obținută. Procesul a fost finalizat acum trei ani, însă ANAF nu a solicitat atunci desființarea certificatului de moștenitor, iar cererea ulterioară a fost respinsă din motive de întârziere.
Ulterior, ANAF a demarat o acțiune separată, reușind în prezent să trimită o somație legală de plată, care include penalități și dobânzi, ajungând la aproape un milion de euro. Vlad Gheorghe a precizat că, în luna mai a anului trecut, a solicitat executarea silită a familiei Iohannis, argumentând că statul român ar trebui să recupereze suma fără întârziere.
Reacții și angajamente
Gheorghe a subliniat că, deși ANAF nu a acționat prompt, el va continua să lupte pentru ca beneficiarii nelegitimi ai resurselor statului să fie trași la răspundere. „O să cer mai departe ANAF executarea caselor lui Iohannis și voi continua să lupt pentru ca și alți beneficiari nelegitimi ai resurselor statului să plătească prejudiciile cauzate”, a concluzionat el.
Concluzie
Acest caz scoate în evidență complexitatea relației dintre politicieni și statul român în gestionarea resurselor financiare, subliniind importanța acțiunilor legale pentru recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.
