Deficit bugetar falsificat
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză Guvernul Bolojan de dezinformare prin prezentarea unor statistici înșelătoare referitoare la deficitul bugetar. Potrivit lui Peiu, deficitul bugetar pentru 2025 este raportat la 146 de miliarde de lei, adică 7,65% din PIB, susținându-se că a fost redus cu 1% din PIB față de 2024. Această reducere este considerată o minciună contabilă, deoarece exclude plățile restante și manipulează fondurile europene, direcționând România spre stagnare economică.
Informații despre datorii și cheltuieli
Peiu subliniază că deficitul bugetar real pentru 2024 este de 9,3% din PIB, adică cu 0,65% din PIB mai mult decât cifra raportată. Guvernul a întârziat plăți esențiale, având o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de energie. Contribuabilii români au aflat abia în martie 2025 adevărul despre deficitul real, prin intermediul Comisiei Europene.
Venituri și cheltuieli curente
Comparând veniturile și cheltuielile curente, Peiu afirmă că veniturile au crescut cu 10,3% față de 2024, atingând 585 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 12%, ajungând la 745 de miliarde de lei. Așadar, deficitul curent al țării este de 160 de miliarde de lei. Veniturile din TVA au crescut corespunzător cu inflația, dar creșterea impozitelor directe a avut un impact mai semnificativ asupra încasărilor.
Fonduri europene și investiții
Guvernul a beneficiat de 75 de miliarde de lei din fonduri europene în 2025, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024. Cheltuielile de capital au crescut cu doar 2 miliarde de lei, iar cheltuielile cu fonduri europene au crescut cu 16 miliarde de lei față de 2024. Totuși, cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, atingând 51 de miliarde de lei în 2025, cu prognoza de 60 de miliarde de lei pentru 2026.
Concluzia lui Peiu
Peiu concluzionează că, în ciuda aparentei îmbunătățiri a deficitului bugetar, statul român se află într-o situație precarizată, depinzând de bunăvoința Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor curente depășește veniturile, ceea ce ar putea duce la un colaps financiar în absența încasărilor din fonduri europene.
Impactul acestor aspecte economice sugerează o stagnare posibilă a economiei românești, cu implicații critice pentru viitorul fiscal al țării.
