Activități lucrative ale deținuților în România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în luna octombrie 2025, 7.311 deținuți din România au desfășurat activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea totală a serviciilor prestate de aceștia a ajuns la 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Cresterea interesului angajatorilor
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele a crescut semnificativ. În perioada septembrie-noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, împreună cu reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, ai prefecturilor și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă.
Reguli pentru desfășurarea muncii de către deținuți
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată prin Legea nr. 254/2013. Penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a celor condamnați. Munca poate fi desfășurată în diverse forme, inclusiv în regie proprie și în caz de calamități. Totuși, nu toți deținuții pot participa; aceștia trebuie să fie clasificați în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei și să nu fie cercetați pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor, bazându-se pe comportamentul și gradul de risc al deținuților.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile obținute din munca prestată nu revin integral deținuților. Administrația penitenciarului încasează sumele și le împărțește conform legii: 40% din venit revine persoanei condamnate. Din această sumă, deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% este consemnat la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul eliberării. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului, fiind contabilizate ca venituri proprii și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți nu doar că contribuie la reintegrarea socială a acestora, dar ajută și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare, subliniind importanța colaborării între autoritățile penitenciare și mediul privat.
