Proiectul de buget pentru 2026
Draftul bugetului de stat pentru 2026, aflat încă în lucru, va fi trimis Parlamentului la finalul săptămânii viitoare, după discuții în coaliția de guvernare. Cristian Păun, expert în economie, subliniază că actuala construcție bugetară se bazează pe „premise mult mai realiste” în comparație cu anii anteriori, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și veniturile estimate.
Alocările bugetare pe ministere
Printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu 57,7 miliarde de lei, Ministerul Educației, cu 57,3 miliarde de lei, Ministerul Apărării, cu 44 de miliarde de lei, și Ministerul Transporturilor, cu 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii vor atinge aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
O abordare mai pragmatică
Păun afirmă că bugetul reflectă o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor nelegate de investiții. „Este un buget mai realist, care își propune să tempereze cheltuielile”, a explicat el. Reducerea bugetului pentru Educație se datorează, în principal, reducerii cheltuielilor de personal, inclusiv eliminarea sporului de doctorat în universități.
Investiții și proiecte europene
Creșterea bugetului pentru Apărare se leagă de necesitatea de cofinanțare a proiectelor europene în domeniul militar. Păun menționează și programele sociale, precum schemele de compensare pentru energie electrică și gaz, în contextul creșterii prețurilor la energie. O prioritate importantă a bugetului este menținerea investițiilor finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Presiunea asupra sistemului de pensii
Sistemul public de pensii reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli, iar Păun avertizează că acesta va deveni tot mai greu de susținut în următorii ani, în special după 2030, când se estimează că vor ieși la pensie un număr considerabil de persoane. Scăderea populației active și migrația forțată complică și mai mult situația, iar pensia de stat ar putea deveni insuportabilă fără reforme structurale.
Inflația și riscurile economice
În ceea ce privește inflația, Păun observă o temperare a creșterii prețurilor, dar avertizează că evoluțiile geopolitice pot influența acest trend. El solicită autorităților să evite explicațiile simpliste pentru scumpiri și să recunoască rolul statului în formarea prețurilor la energie și combustibili.
Concluzie
Proiectul de buget pentru 2026 vizează un deficit de aproximativ 6% din PIB, considerat rezonabil de către Cristian Păun. Acesta subliniază importanța menținerii controlului asupra deficitului și asigurarea unei economii sustenabile pe termen lung.
