Impactul poluării asupra sănătății în București
An de an, Capitala României depășește valorile limită admise pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot și alți poluanți. Măsurile concrete luate pentru protejarea sănătății populației sunt minime, fragmentare sau pur declarative.
Politici eficiente în alte capitale europene
Marile capitale europene, precum Paris și Madrid, au implementat politici publice ferme pentru a reduce poluarea. În Paris, zonele centrale au fost declarate zone cu emisii scăzute (ZFE), limitând accesul mașinilor poluante, extinzând și electrificând transportul public și creând „păduri urbane” și coridoare verzi. Madridul a introdus planul Madrid 360, care include interdicții pentru motoarele diesel vechi, investiții în rețele de senzori pentru calitatea aerului și un sistem de alertă în timp real pentru populație. Aceste orașe abordează poluarea ca pe o criză de sănătate publică.
Problemele Bucureștiului
În București, stațiile de monitorizare a calității aerului oferă date care rareori reflectă realitatea din teren. În zilele cu trafic intens sau inversiune termică, zone întregi devin focare de poluare, în special în cartierele vechi sau în apropierea bulevardelor mari. Poluarea este amplificată de traficul rutier haotic, lipsa spațiilor verzi, șantierele neprotejate și arderile necontrolate. Nu există o strategie coerentă la nivelul Primăriei Capitalei pentru reducerea poluării sau protejarea locuitorilor vulnerabili, cum ar fi copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii.
Inițiative locale insuficiente
Fără o politică coordonată, sectoarele din București implementează măsuri locale limitate. De exemplu, Sectorul 3 a extins spațiile verzi și a reamenajat trotuarele cu materiale care nu ridică pulberi. Administrația de aici a plantat peste 10.000 de arbori pe sezon, ceea ce poate reduce nivelul poluanților în timp. De asemenea, se investește în infrastructură pentru a diminua blocajele din trafic, o sursă principală de poluare.
Propuneri pentru un aer curat
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului din București, sunt necesare: implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului; declararea de zone cu emisii reduse în centrul și zonele aglomerate; impunerea de standarde ecologice pentru transportul public și privat; extinderea perdelelor verzi și a vegetației urbane; și investiții în infrastructură pentru a diminua blocajele în trafic.
Concluzie
Administrațiile care abordează problema poluării cu seriozitate și implementare de măsuri eficiente vor câștiga legitimitate, în timp ce celelalte vor rămâne blocate într-un smog de neputință administrativă.
