Audierile parlamentare privind anularea alegerilor prezidențiale
Astăzi, 29 ianuarie, au continuat audierile parlamentare în cadrul evenimentului „Democrația la Judecată”, organizat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților. Aceste audieri vizează aflarea adevărului în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
Refuzul instituțiilor de a se prezenta
Reprezentanții principalelor instituții implicate în organizarea procesului electoral, precum Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale, au refuzat să se prezinte pentru a patra zi consecutivă. În contrast, societatea civilă a răspuns apelului de a participa la dezbatere, oferind cetățenilor ocazia de a-și exprima opiniile.
Declarațiile parlamentarilor AUR
Laura Gherasim, președintele comisiei, a subliniat că refuzul instituțiilor agravează o „rană instituțională” asupra poporului român, care a exercitat dreptul de a vota. Ea a adăugat că opacitatea în comunicare nu face decât să divizeze societatea și să submineze încrederea în instituțiile statului.
Gherasim a declarat că parlamentarii au datoria de a solicita clarificări de la instituțiile statului privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, considerând acest demers esențial pentru restabilirea încrederii publicului.
Contextul anulării alegerilor
Senatorul Nicolae Vlahu a explicat că anularea alegerilor nu a fost decisă de CSAT, ci prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024. El a menționat că în ședința CSAT s-au discutat doar „posibile riscuri”, fără dovezi concrete, și că CSAT nu a furnizat CCR documente justificative.
Vlahu a subliniat că aceste „posibile riscuri” nu constituie certitudini, contrazicând astfel susținerile altor instituții care afirmă că există dovezi clare privind anularea alegerilor. El a denumit anularea votului „cel mai grav lucru” care se poate întâmpla într-o democrație.
Responsabilitatea morală și politicile instituționale
Senatorul Mircia Chelaru a subliniat nevoia de a reconstrui adevărul și a evidențiat deformarea realității în procesul decizional. El a subliniat că există o voință politică care a dus la anularea alegerilor fără dovezi clare.
Cornel Volintiru, reprezentant al Asociației Dreptei Credințe, a criticat modul în care judecătorii Curții Constituționale sunt numiți politic, fără a fi supuși unor evaluări de competență corespunzătoare.
Consecințele absenței dialogului instituțional
A patra zi de audieri evidențiază o ruptură profundă între popor și stat, alimentată de refuzul instituțiilor de a dialoga. Cetățenii cer transparență și răspunsuri clare, însă primesc doar tăcere și opacitate. Audierile vor continua, iar presiunea publică rămâne ridicată, subliniind că adevărul nu poate fi ignorat.
Concluzie
Acest proces de audieri demonstrează că România se confruntă cu o criză de încredere în instituțiile statului, iar refuzul de a răspunde cerințelor cetățenilor poate avea consecințe grave asupra democrației.
