Sistemul judiciar din România: ordin de protecție pentru violența psihologică
O instanță din România a emis pentru prima dată un ordin de protecție bazat exclusiv pe alienare parentală și violență psihologică, marcând o etapă semnificativă în domeniul protecției copilului. Această hotărâre redefinește abordarea statului față de abuzul emoțional asupra copiilor, stabilind un precedent important pentru cazurile în care copiii sunt victime ale conflictelor dintre adulți.
Decizia instanței și contextul cazului
Ministrul Alina Gorghiu a anunțat public decizia instanței, care a recunoscut alienarea parentală ca formă de violență psihologică. Cazul nu a implicat agresiuni fizice, ci un abuz emoțional prelungit, constând în îndepărtarea forțată a copilului de unul dintre părinți și menținerea acestuia într-un mediu nociv. Hotărârea este unică, fiind prima dată când un ordin de protecție este emis fără existența unor acte de violență fizică.
Impactul asupra copilului
Informațiile disponibile sugerează că minorul în cauză a fost separat de unul dintre părinți timp de șase ani și jumătate. Deși instanțele anterioare au recunoscut alienarea parentală, măsurile aplicate nu au fost eficiente, iar copilul a continuat să trăiască într-un mediu abuziv. Alina Gorghiu a subliniat că, în ciuda hotărârilor anterioare, copilul a rămas expus riscurilor emoționale.
Prioritizarea protecției copilului
Decizia instanței se bazează pe concluzia că a menține copilul lângă părintele agresor generează traume mai severe decât o separare temporară pentru protecție. Această schimbare de abordare contrazice practicile anterioare, în care judecătorii evitau separarea copilului de părintele abuziv din teama de efectele emoționale.
Violența psihologică ca formă de abuz
Hotărârea instanței trimite un mesaj clar despre gravitatea violenței psihologice, afirmând că copiii nu sunt doar martori ai conflictelor, ci victime directe ale abuzului emoțional. Alina Gorghiu a accentuat că violența psihologică este o formă reală de abuz care necesită intervenția promptă a statului.
Măsuri împotriva părinților agresori
Instanța a dispus ca părintele agresor să păstreze distanța față de copil și să poarte o brățară electronică de monitorizare. Această măsură se extinde și asupra membrilor familiei acestuia, care au contribuit la alienarea parentală. În urma ordinului de protecție, copilul a fost plasat în siguranță alături de părintele față de care fusese alienat.
Concluzie
Hotărârea instanței reprezintă un pas important în recunoașterea și combaterea violenței psihologice asupra copiilor, stabilind un precedent care poate transforma modul în care sistemul judiciar din România abordează cazurile de abuz emoțional.
