Norvegia și Premiera Globală în Stocarea Dioxidului de Carbon
Norvegia a inaugurat primul rezervor de dioxid de carbon sub apele Mării Nordului, marcând o etapă importantă în stocarea carbonului în largul mării. Acest proiect are ca scop captarea emisiilor poluante de la coșurile de fum industriale și depozitarea lor permanentă în subteran.
Funcționarea Proiectului Northern Lights
Dioxidul de carbon captat este lichefiat și transportat pe mare către terminalul Øygarden, situat lângă Bergen. De acolo, gazul este pompat printr-o conductă de 100 km și injectat într-un rezervor aflat la o adâncime de 2,6 kilometri sub fundul mării. Prima injecție de dioxid de carbon a provenit de la fabrica de ciment Heidelberg Materials din Brevik.
Importanța Tehnologiei de Captare și Stocare a Carbonului
Tehnologia de captare și stocare a carbonului (CCS) este considerată esențială de experții ONU și de Agenția Internațională pentru Energie pentru industriile greu de decarbonizat, precum oțelul și cimentul. Cu toate acestea, metoda rămâne costisitoare și controversată.
Critici și Provocări
Criticii subliniază că, fără subvenții guvernamentale, companiile preferă să achiziționeze „permise de poluare” mai ieftine, în loc să investească în captarea și stocarea emisiilor. Northern Lights are, în prezent, doar trei contracte ferme, care includ o fabrică de amoniac din Olanda, două fabrici de biocombustibili din Danemarca și o centrală termică din Suedia.
Profesorul Mark Jacobson de la Universitatea Stanford consideră că aceste tehnologii nu abordează problema fundamentală, afirmând că „captarea directă a aerului nu este o soluție” și că reprezintă o scuză pentru marile companii de combustibili fosili să continue să polueze.
Finanțare și Capacitate de Stocare
Proiectul Northern Lights este finanțat în mare parte de statul norvegian, având în prezent o capacitate anuală de stocare de 1,7 milioane de tone de CO₂, cu planuri de extindere la 5,5 milioane de tone până la finalul deceniului. Deși proiectul promite să reducă emisiile, tehnologia rămâne subiect de dezbatere în rândul specialiștilor, care se întreabă dacă soluția este una sustenabilă pe termen lung sau doar o modalitate de a prelungi dependența de combustibilii fosili.
Concluzie
Inaugurarea rezervorului de dioxid de carbon în Norvegia reprezintă un pas semnificativ în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar ridică întrebări importante despre viabilitatea pe termen lung a tehnologiilor de captare și stocare a carbonului.
