Anularea alegerilor din decembrie 2024
În decembrie 2024, alegerile din România au fost anulate nu din cauza unor evenimente externe, cum ar fi catastrofe naturale sau războaie, ci din frica sistemului de rezultat. Această anulare a fost determinată de teama față de direcția pe care o alege poporul, în special față de candidatul Călin Georgescu.
Consecințele anulării alegerilor
Un stat care anulează alegerile nu poate pretinde că mai funcționează democratic. Această acțiune denotă că autoritatea nu mai conduce, ci se apără, iar frica nu guvernează, ci reacționează. Politicienii actuali, care administrează resturile unei autorități pierdute, nu mai au curajul de a lua decizii, ci doar reflexul controlului.
Despre legitimitate și contractul social
Votul reprezintă un contract între cetățean și stat. Anularea acestuia echivalează cu ruperea acestui contract, transformând conducerea în uzurpare. Autoritatea actuală este percepută ca fiind formată din persoane mici, aflate pe funcții mari, care confundă statul cu propriul confort.
Repere istorice
România a mai trecut prin perioade de frică și dictatură, dar istoria a arătat că oamenii au învins întotdeauna sistemul. Anularea alegerilor din 2024 nu va fi uitată, ci va rămâne o rană deschisă în memoria democrației românești, iar ignorarea acestei răniri poate duce la infectarea ei.
Necesitatea unor lideri curajoși
România are nevoie de lideri care nu se tem de votul cetățenilor și care nu anulează voința poporului atunci când aceasta nu le convine. Anularea alegerilor duce la pierderea sensului existenței puterii.
Concluzie
Este esențial ca România să evite autoritatea speriată și să se îndrepte spre un viitor în care votul este respectat și puterea își asumă responsabilitatea față de cetățeni.
