Microplasticele în organism
Microplasticele au fost descoperite în diverse fluide corporale și organe umane, inclusiv în oase. Un studiu recent sugerează că anual consumăm până la 52.000 de microparticule de plastic, iar acestea pătrund în organism prin alimentație, lichide și aer.
Impactul asupra sănătății umane
Microplasticele au fost identificate în saliva, sânge, spută, lapte matern și în organe precum ficatul, rinichii, splina, creierul și oasele. Această prezență a generat întrebări asupra impactului lor asupra sănătății. O utilizare pe scară largă a plasticului datează din anii 1920, iar cercetările recente sugerează o creștere semnificativă a expunerii la microplastice, în special începând cu anii ’60.
Cercetări recente
Un studiu publicat în 2024 a demonstrat că ingestia de microplastice a crescut de șase ori din 1990, cu efecte mai pronunțate în SUA, China, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Scandinavia. Cercetătorii din Londra au realizat un „studiu de provocare umană” în care voluntarii au consumat o soluție cu microplastice pentru a observa reacțiile organismului. Rezultatele sunt așteptate în 2025.
Afectarea organelor și riscurile asociate
Studiile recente au arătat că microplasticele pot provoca inflamații cronice și pot afecta organele. De exemplu, cercetătorii din China au găsit microplastice în oasele pacienților care au suferit operații de înlocuire articulară, iar un studiu din Italia a asociat prezența acestor particule cu un risc crescut de accidente vasculare cerebrale și infarcte.
Microplasticele și demența
În februarie 2025, cercetătorii au descoperit microplastice în creierul cadavrelor umane, iar cei diagnosticați cu demență aveau un nivel de plastic de până la 10 ori mai mare decât cei fără această afecțiune. Deși nu există o legătură cauzală directă demonstrată, se suspectează că microplasticele pot contribui la problemele de sănătate în sinergie cu alți factori negativi.
Tipuri și surse de microplastice
Un litru de apă îmbuteliată poate conține până la 240.000 de particule de plastic. Microplasticele pot absorbi toxine și metale grele, iar substanțele chimice din plastic pot afecta echilibrul hormonal. Aceste particule pot, de asemenea, să contribuie la apariția unor boli precum cancerul, prin inflamația persistentă.
Direcții de cercetare viitoare
Cercetătorii își propun să stabilească un prag de toleranță pentru expunerea la microplastice și să analizeze efectele acestora asupra sănătății. Proiectele de cercetare se concentrează pe riscurile asociate cu microplasticele în rândul pacienților cu afecțiuni cronice, cum ar fi astmul. De asemenea, se caută alternative mai sigure la produsele din plastic utilizate în domeniul medical.
Concluzie
Microplasticele reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană, având potențialul de a provoca inflamații, de a afecta organele și de a contribui la dezvoltarea unor boli grave. Este esențial să se continue cercetările pentru a înțelege pe deplin impactul acestora și pentru a găsi soluții eficiente de reducere a expunerii.
