Declinul conexiunii oamenilor cu natura
Conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent, conform unui studiu publicat în revista Earth. Această pierdere reflectă dispariția din cărți a unor cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare”. Cercetătorii avertizează că, fără politici și schimbări sociale semnificative, tendința va continua, provocând o „extincție a experienței” în lumea naturală pentru generațiile viitoare.
Studiul realizat de Miles Richardson
Studiul a fost condus de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby. Acesta analizează pierderea legăturii cu natura în ultimele 220 de ani, bazându-se pe date privind urbanizarea, dispariția faunei sălbatice și pe faptul că părinții nu mai transmit copiilor obiceiul de a interacționa cu natura. Dispariția cuvintelor legate de natură din cărți a fost observată între 1800 și 2020, cu un vârf al declinului înregistrat în 1990, ajungând la 60,6%.
Impactul urbanizării asupra conexiunii cu natura
Modelarea computerizată sugerează că generațiile viitoare vor continua să piardă contactul cu natura din cauza urbanizării crescânde și a lipsei de orientare din partea părinților. Alte studii indică faptul că legătura părinților cu natura este un indicator esențial pentru dezvoltarea unei relații apropiate a copiilor cu mediul natural.
Importanța conectării cu natura pentru sănătatea mintală
Richardson subliniază că conectarea cu natura este crucială atât pentru sănătatea mentală, cât și ca o cauză de bază a crizei de mediu. Este necesar să se implementeze schimbări transformaționale pentru a îmbunătăți relația societății cu natura. Studiul sugerează că, deși o creștere cu 30% a suprafețelor verzi biodiversificate poate părea un progres, este posibil ca un oraș să trebuiască să devină de 10 ori mai verde pentru a inversa declinul conexiunii cu natura.
Măsuri pentru a readuce interesul pentru natură
Cercetarea a arătat că măsurile menite să crească implicarea publicului în natură nu sunt eficiente pe termen lung. Richardson recomandă colaborarea cu familiile pentru a implica copiii în natură, accentuând importanța transmiterea acestei legături intergeneraționale. El afirmă că este esențial să păstrăm fascinația copiilor pentru natură pe parcursul copilăriei și educației, împreună cu înverzirea urbană.
Semne de speranță pentru reconectare
Există, totuși, semne de optimism. Folosirea cuvintelor legate de natură în cărți a început să crească din nou, declinul scăzând de la 60,6% în perioada 1800–1990 la 52,4% în prezent. Aceasta poate reflecta o conștientizare ecologică în creștere și un interes sporit pentru spiritualitate, sugerând că oamenii încep să se reconecteze cu natura.
Concluzie
Pierderea semnificativă a conexiunii cu natura de-a lungul secolelor subliniază necesitatea urgentă de a adopta măsuri transformative pentru a revitaliza această legătură esențială pentru sănătatea mentală și bunăstarea societății. Fără intervenții adecvate, generațiile viitoare riscă să trăiască o „extincție a experienței” în lumea naturală.
