Judecătorii contestă legea propusă de Bolojan
Asociația Forumul Judecătorilor din România a cerut Curții Constituționale să respingă proiectul de lege referitor la pensiile magistraților, inițiat de Ilie Bolojan. Judecătorii afirmă că modificările propuse ar elimina efectiv pensia de serviciu a magistraților, afectând astfel independența justiției și generând o criză de personal în sistemul judiciar, deja afectat de un deficit de personal în anumite zone ale țării.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor magistraților. Aceasta este a doua contestație a Instanței Supreme, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, că aceasta este neclară și imprevizibilă și că magistrații sunt discriminați în raport cu alte categorii beneficiare de pensii speciale.
Declarațiile oficiale
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a declarat că proiectul discriminează magistrații în comparație cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Acesta a subliniat că legea propusă încalcă independența justiției și standardele internaționale stabilite de instanțele europene.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ subliniază că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii, iar modificările nu sunt o condiție din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Magistrații au observat că nu au fost prezentate date privind impactul economic al reformei pensiilor. Proiectul include termeni juridici inexistenți în legislația actuală și modifică radical regulile de pensionare fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
- 45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 de ani;
- 21% ar trece brusc la 60-64 de ani.
Magistrații sunt dezavantajați față de alte categorii cu pensii de serviciu, având un procent maxim de 70% din venitul net, comparativ cu 80% sau mai mult pentru alte categorii.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii a fost deja contestată la CCR, care a stabilit că nu a fost respectat termenul legal pentru avizul CSM.
Diferența față de primul proiect
Al doilea proiect de lege, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, include o singură diferență majoră față de cel respins anterior: perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani.
Principalele prevederi ale legii contestate
- Vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi de 65 de ani;
- Magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
- Pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net;
- Magistrații se pot pensiona anticipat cu penalizări anuale de 2% din cuantumul pensiei;
- Eșalonarea creșterii vârstei de pensionare se va face până în 2036.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar noua lege a fost supusă avizării consultative, obținând un aviz negativ din partea CSM.
Controversele generate de acest proiect de lege ar putea avea implicații semnificative asupra sistemului judiciar, afectând atât independența justiției, cât și resursele umane din acest domeniu.
