Impactul PNRR asupra creșterii economice a României
Conform unui studiu al Băncii Naționale a României, creșterea economică a României din ultimii ani ar fi fost considerabil mai slabă fără fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 2022-2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB-ului. Totuși, întârzierile în implementarea reformelor și rata scăzută de absorbție amenință beneficiile acestui program. Până în toamna lui 2025, România a realizat doar 27% dintre jaloanele asumate și a atras mai puțin de 40% din fonduri, riscând astfel să piardă o parte semnificativă de bani înainte de încheierea programului, pe 30 august 2026.
Estimările economice fără PNRR
Studiul a utilizat un scenariu contrafactual pentru a evalua evoluția economiei României fără PNRR, concluzionând că contribuția cumulată a acestuia a depășit 1 punct procentual la PIB între 2022 și 2024. De asemenea, pentru economiile din Europa Centrală și de Est, o majorare cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase se corelează cu o creștere economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale în același an. Impactul pe termen mediu poate ajunge la 1,2-1,3 puncte procentuale, având un vârf la aproximativ trei ani după cheltuirea fondurilor.
Factori care influențează eficiența fondurilor europene
Studiul BNR subliniază că eficiența fondurilor europene depinde în mare măsură de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii este limitat, astfel că fondurile cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale. În contrast, în condiții de control ridicat al corupției, efectul urcă la 0,64 puncte procentuale, demonstrând astfel importanța capacității statului de a transforma rapid fondurile în investiții funcționale.
Provocările absorbției fondurilor PNRR în România
România se află printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune. Până în noiembrie 2025, au fost primite mai puțin de 40% din fondurile PNRR, iar din cele 518 ținte și jaloane, au fost îndeplinite doar 27%. La nivel european, rata medie de absorbție era de 56,4%. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi, inflație ridicată și sincope în lanțurile globale de aprovizionare.
Perspectivele economiei românești după 2026
Termenul-limită pentru finalizarea PNRR este 30 august 2026. Dacă România ar reuși să absoarbă integral fondurile rămase, echivalente cu circa 2,7% din PIB, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual. Totuși, estimările optimiste depind de ritmul real de implementare. În scenariul negativ, neatragerea fondurilor ar putea duce la suspendarea proiectelor sau la finanțarea lor din bugetul național, afectând deficitul.
Riscuri și oportunități post-PNRR
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, având intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional prin reducerea bruscă a investițiilor publice, ceea ce va influența negativ atât creșterea, cât și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi atenuat parțial prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, unde România are o rată de absorbție superioară mediei UE, și prin noul program european SAFE, care oferă împrumuturi echivalente cu 4,7% din PIB, dar care va exercita presiune asupra deficitului bugetar.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei României este semnificativ, dar provocările legate de absorbția fondurilor și implementarea reformelor rămân critice pentru viitorul economic al țării.
