Decizia Guvernului privind reformarea companiilor de stat
Guvernul României a anunțat, în cadrul unei ședințe de vineri, primele 17 companii care vor intra în procesul de reformă, sub coordonarea Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu. Printre aceste companii se numără TAROM, Metrorex și diverse entități din domeniul feroviar, propuse de ministerele de resort.
Obiectivele reformei
Executivul își propune modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, conform criteriilor OECD și cerințelor din PNRR. Aceste măsuri sunt considerate pași inițiali pentru implementarea Strategiei și a planului de acțiune aprobat pe 24 noiembrie 2025. Memorandumul adoptat definește rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă, precum și mecanismele de coordonare și monitorizare a acestuia.
Rolul Comitetului interministerial
Comitetul interministerial CNR9 va coordona și monitoriza analizele, evaluările și implementarea reformelor companiilor publice. Acesta va propune o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, aplicabilă tuturor ministerelor. De asemenea, Comitetul va centraliza datele transmise de ministere și va formula diagnosticele preliminare și finale pentru companiile vizate.
Lista companiilor vizate de reformă
Companiile incluse în prima etapă a procesului de reformă sunt:
- Societatea Electrocentrale Grup SA (Ministerul Energiei)
- Societatea Electrocentrale București SA (Ministerul Energiei)
- Societatea OIL Terminal SA (Ministerul Energiei)
- Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (Ministerul Energiei)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- ROFERSPED S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- C.F.R – I.R.L.U. S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F – S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Feroviară de Turism S.F.T – C.F.R – S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Telecomunicații CFR S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Tipografica Filaret S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Reparații Locomotive C.F.R – S.C.R.L Brașov (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania „TAROM” (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
Guvernul a specificat că Societatea PETROTRANS SA, aflată în faliment, va fi analizată de Comitet pentru clarificarea situației patrimoniale.
Criteriile de selecție a companiilor
Ministerele au selectat companiile pe baza criteriilor stabilite în Strategia de Reformă, care include evaluarea rolului strategic al acestora în economie și funcționarea statului. Clasificarea se va realiza conform unor criterii generale și specifice fiecărui sector de activitate.
Categorii de clasificare a companiilor
Companiile vor fi împărțite în cinci categorii:
- Companii strategice esențiale: Infrastructuri critice, rol fără substitut privat.
- Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important, performanță slabă.
- Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat.
- Companii suprapuse sectorial: Redundanțe operaționale.
- Companii comerciale: Operare pe piață competitivă, fără rol public.
Criteriile de clasificare includ rolul public, performanța financiară, riscul fiscal, capacitatea operațională și suprapunerile sectoriale.
Concluzie
Reforma companiilor de stat reprezintă un pas semnificativ în modernizarea economiei românești, vizând creșterea eficienței și transparenței în gestionarea resurselor publice.
